Ce ne rezerva viitorul, prin prisma tehnologiei

Tehnologia evoluează într-un ritm alert. În ultimii ani am fost martorii multor schimbări dramatice. Exemplele sunt nenumărate; industria muzicală în contact cu iTunes sau cărţile tipărite în contact cu librăriile-virtuale Amazon sunt doar câteva dintre ele. Toate arată cum domenii întregi de activitate s-au transformat aproape peste noapte, în urma contactului cu Internetul, cu „noutatea” ultimelor câteva decenii.

Dar noutăţile sunt abia la început. Multe aspecte cruciale ale vieţii actuale se vor schimba dramatic în viitorii ani, multe industrii create acum zeci sau sute de ani se vor restructura până în temelii. Sau vor dispărea. Şi totul se va datora unui concept relativ nou: Internetul Lucrurilor, sau pe englezeşte, „The Internet of Things”.

Un concept, un model în care toate elementele societăţii, de la elementele mediului înconjurător până la membrii acesteia, au indicatori unici, ce pot fi catalogaţi şi organizaţi de sisteme controlate de computere. Scopul: eficientizarea modului în care se produc interacţiunile între toate elementele ce creează o societate.

Bun, dar ce înseamnă toate acestea, în cuvinte mai puţin pompoase. Păi, să luăm câteva scenarii.

Cum ar fi că frigiderul vostru de acasă să va atenţioneze singur atunci când rămâneţi fără lapte sau fără unt? Cum ar fi că aragazul să ştie singur când trebuie să se oprească pentru a nu da laptele în foc? Cum ar fi că întreagă ta casă să fie inteligenţă, să ştie când ajungi acasă, ce temperatura doreşti să existe în fiecare camera, să te anunţe ce fac copii sau animalele rămase singure acasă? Cum ar fi ca maşina dumneavoastră să se conducă singură şi să ştie să selecteze automat traseul optim, comunicând cu semafoarele şi sistemele de monitorizare a traficului? Mai mult, cum ar fi că aparatele tale electronice să anunţe singure producătorii de eventualele probleme pe care le-ar putea întâmpina, astfel că acestea să poată fi prevenite sau reparate mai eficient?

Şi acestea sunt doar câteva exemple. În realitate, avantajele unei lumi Inteligente sunt mult mai mari: reducerea consumului de resurse naturale şi energie, scăderea poluării, creşterea eficienţei sistemelor de transport sau sistemelor de producţie (pentru a putea face cerinţelor unei populaţii tot mai numeroase), toate vor avea un rol benefic asupra vieţii cotidiene.

Evoluţia nu îşi va face simţită prezenţa însă peste noapte, iar rata şi ritmul de adopţie a schimbărilor vor diferi de la ţară la ţară. Însă marile companii ale momentului lucrează cot la cot cu autorităţile, precum Consiliul Europei, pentru a face aceste schimbări posibile. Cei de la Intel au prezentat câteva dintre direcţiile abordate în cadrul recent încheiatei conferinţe Intel European Research & Innovation Conference, iar câte ceva despre acestea puteţi găsi în aceste clipuri video. Un lucru este clar, pe lângă investiţiile masive şi suportul autorităţilor, drumul spre Europa Conectată trece prin diviziile R&D, iar cei de la Intel au aproximativ 50 în întreagă Europa, numărul cercetătorilor crescând de la an la an.

Cercetarea este promotorul unui viitor mai bun

Chiar şi aşa, drumul spre realizarea unei Europe unificate tehnologic, o Europa împărţită în multe state independente, este unul anevoios. În momentul de faţă, suntem încă în punctul teoretizării direcţiilor în care se va acţiona, iar lucrarea „Open Innovation 2.0” , pe care o puteţi accesa aici, ilustrează mai bine direcţia în care Intel, partenerii săi şi Uniunea European doresc să meargă în următorii 5-10 ani.

La baza schimbărilor însă nu vor sta doar companiile, ci potenţial, fiecare dintre noi. Aruncând un ochi asupra topului marilor companii ale lumii, observăm că nu puţine dintre ele au apărut în ultimele două decenii şi au fost create de individulităţi. Nume precum Google, Twitter, Facebook sau Tesla sunt doar unele dintre ele. Cei de la Intel cred în inventivitatea fiecărei individualităţi. Fiecare dintre noi îşi creează sisteme, dispozitive care ne îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi. Această inventivitate trebuie sprijinită, iar aici ajungem să discutăm despre sistemele hardware de bază apărute în ultima vreme, precum Raspberry Pi, Arduino, sau mai noul Intel Galileo, create tocmai pentru a oferi utilizatorului de rând o bază hardware pe care să îşi poată uşor pune în practică propriul concept, fără a necesită cunoştinţe avansate de inginerie sau programare. Dar despre toate acestea vom discuta într-un articol următor.

Viitorul „Best Thing” ar putea fi descoperit de unul dintre noi, iar companiile producatore de hardware doresc sa sprijine creativitatea si inventivitatea utilizatorului de rand

Una peste alta, un lucru rămâne clar: societatea evoluează cu viteză uimitoare. Lucrurile pe care azi la considerăm „tehnologie de ultimă generaţie” vor fi deja învechite în câţiva ani. Companiile şi ideile care domină astăzi lumea s-ar putea să nu mai existe în 2020.

Desigur, se pune întrebarea dacă toate aceste schimbări vor fi benefice individului de rând. O societate monitorizată continuu şi controlată de sisteme electronice poate naşte abuzuri, fapt ce ne duce uşor cu gândul la scenarii precum cele din filmele sau cărţile SF. Cert este că eu aştept cu mare interes ce ne rezervă viitorii ani. Şi nu doar aştept, ci încerc că o mică parte a viitorului să se datoreze şi contribuţiei mele.

Voi ce părere aveţi? Cum vedeţi tehnologia anilor următori? Cum credeţi că tehnologia v-ar putea ajuta viaţă de zi cu zi? Ce dispozitive credeţi că v-ar face traiul mai bun. Secţiunea de comentarii este deschisă, aşadar va aştept părerile mai jos.