Cele mai mari şi mai spectaculoase oraşe subterane
Canada, Australia sau China sunt doar câteva ţări care beneficiază de oraşe subterane mai mult sau mai puţin dezvoltate, în care se găsesc locuinţe, centre comerciale şi reţele de transport specifice mediului urban.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au manifestat un interes deosebit pentru a realiza diverse construcţii pe sub pământ, în primul rând în scopuri militare.
De exemplu, tunelurile facilitau fuga persoanelor în cazul unui asediu asupra oraşului, în timp ce buncărele reprezentau o ascunzătoare cu aproape toate condiţiile de trăi asigurate pe termen mediu şi lung.
În ultimele decenii, accentul a fost pus mai degrabă pe aspectele practice sau comerciale, astfel că unele tuneluri şi buncăre au fost transformate rapid în mini-oraşe subterane, multe dintre ele fiind şi o atracţie turistică generatoare de venituri.
Fără a avea pretenţia de a realiza un clasament propriu-zis, iată câteva dintre cele mai mari şi mai spectaculoase oraşe subterane.
Underground City (Montreal, Canada)
Cu o lungime de 32 de kilometri, Underground City este unul dintre cele mai mari oraşe subteran din lume, întrucât se întinde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Construcţia a început în 1962, iar ultima îmbunătăţire a fost adusă în 2003.
Oraşul subteran include nu mai puţin de 10 hoteluri, pe lângă o serie de universităţi, blocuri cu apartamente de locuit, clădiri de birouri, cinematografe, mall-uri şi stadionul de hochei Bell Centre. Scopul propriu-zis al oraşului subteran a fost să ferească locuitorii de temperaturile de până la -25 de grade Celsius înregistrate iarna, iar în prezent traficul zilnic este estimat la 500.000 de persoane.
Underground City (Beijing, China)
Acelaşi nume îl poartă şi un oraş subteran din Beijing construit în anii ‘70 ca reacţie la războiul rece dintre China şi Uniunea Sovietică. Situat la o adâncime cuprinsă între 8-18 metri, oraşul are o reţea de tuneluri de 30 kilometri şi o suprafaţă de 85 de kilometri pătraţi.
În ciuda faptului că avea rolul de refugiu în cazul unui atac sovietic, oraşul are facilitaţi specific urbane, precum magazine, restaurante, clinici medicale, şcoli, teatre, săli de lectură şi ferme pentru cultivarea ciupercilor. Oraşul a fost deschis pentru turişti în 2000, însă zvonurile afirmă că în prezent a fost închis de autorităţi.
Coober Pedy (Australia)
Coober Pedy este supranumit capitala mondială a opalului, întrucât este cel mai mare producător al acestei pietre semipreţioase. Peste 1600 dintre cei 3500 de locuitori locuiesc în subteran, în primul rând din cauza temperaturilor de până la 40 de grade înregistrate la suprafaţă aproape jumătate din an.
Zona subterană cuprinde în special locuinţe rezidenatiale şi mai puţin clădiri comerciale destinate afacerilor sau timpului liber.
Hidden Pearl (Kish, Iran)
Hidden Pearl este o reţea subterană de tuneluri amplasată la circa 20 de metri sub oraşul iranian Kish. Construit în urmă cu 2500 de ani, construcţia a servit ca unitate de management pentru apă, însă planurile iranienilor sunt mult mai ample.
Aceştia îşi propun să transforme Hidden Pearl într-o atracţie turistică prin construirea unor centre comerciale şi restaurante pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi.
Derinkuyu (Cappadocia, Turcia)
Regiunea Cappadocia din Turcia are mai multe oraşe subterane care nu au fost însă construite de oameni. În schimb, acestea s-au format ca urmare a erupţiilor unor vulcani, iar ulterior locuitorii au profitat de oportunitate şi au adus numeroase îmbunătăţiri tunelurilor naturale.
Cel mai mare oraş subteran din zona este Derinkuyu, cu nu mai puţin de şapte niveluri în subteran unde locuiau câteva mii de oameni care aveau acces la magazine, biserici şi şcoli. Un alt oraş subteran din zona este Kaymakli, care avea însă numai patru niveluri subterane cu locuinţe şi alte facilitaţi.
Burlington (Marea Britanie)
Marea Britanie a construit în anii ‘50 oraşul subteran Burlington, acolo unde se puteau refugia 4.000 de persoane din administraţia britanică în cazul unui atac nuclear al Uniunii Sovietice.
Tunelurile aveau o lungime totală de 95 de kilometri şi adăposteau spitale, un lac subteran, o facilitate pentru tratarea apei şi un pub, în timp ce BBC avea un studio din care putea transmite ultimele evenimente. Oraşul a fost închis la finalul Războiului Rece.
Jurong Rock (Singapore)
Singapore este un oraş-stat cu o suprafaţă de numai 700 de kilometri pătraţi, astfel că spaţiul reprezintă întotdeauna o problemă.
Autorităţile au găsit însă o metodă inedită de a convinge cercetătorii din lumea întreagă să lucreze aici: la 100 de metri adâncime au construit Jurong Rock, un oraş subteran de 0.6 kilometri pătraţi în care locuiesc 4.200 de oameni de ştiinţă. O parte din oraş este folosită însă pentru a adăposti rezerva de petrol şi de gaze ale orasului-stat.
Washington (Statele Unite)
Capitala Statelor Unite nu are un oraş subteran propriu-zis, însă toate clădirile guvernamentale reunite sub numele Capitol Complex sunt interconectate prin tuneluri şi pasaje pentru un acces facil la clădirile de birouri.
Cel mai interesant aspect este că în această reţea subterană de tuneluri există inclusiv un tramvai electric care face legătura între mai multe clădiri.
Setenil de las Bodegas (Spania)
Un oraş cu statut aparte întrucât se află la graniţa dintre subteran şi terestru este Setenil de las Bodegas din Spania. Aici locuiesc peste 3.000 de oameni, însă locuinţele acestora sunt construite direct în stâncă şi nu sunt integral subterane.
Totuşi, tocmai acest aspect face că oraşul Setenil de las Bodegas să fie unul foarte atractiv pentru turişti prin prisma priveliştii pe care o oferă.
Matmata (Tunisia)
Dacă eşti fan Star Wars, probabil că îţi sună cunoscut numele Matmata, acolo unde s-au filmat unele scene. În realitate, este vorba despre un mic oraş subteran din Tunisia, unul dintre puţinele care nu avea un scop militar.
Originea oraşului cu puţin peste 2.000 de locuri nu este cunoscută, însă structura subterană a fost construită cu scopul de a-i adăposti pe beduini de temperaturile ridicate înregistrate în deşert. Partea subterană a oraşului a fost descoperită abia în 1967.
Concluzii
Conflictele militare, suprapopularea, căldura sufocantă sau, dimpotrivita, frigul necruţător au determinat oamenii să construiască locuinţe şi oraşe subterane din cele mai vechi timpuri. Acest lucru demonstrează gradul de adaptabilitate al oamenilor, care caută permanent soluţii eficiente pentru a supravieţui chiar şi în condiţii mai puţin faste.
Nu întâmplător, în prezent există o serie de proiecte care la prima vedere par science-fiction pentru realizarea unor oraşe subterane asemănătoare ca dimensiuni cu marile metropole, ideea plecând de la numărul tot mai mare de locuitori ai planetei.
Iar proiectanţii se pot inspira în munca lor inclusiv de la generaţiile anterioare, care ne-au lăsat în urma structuri impresionante precum cele din acest articol.
În opinia ta, care este cel mai interesant oraş subteran şi care sunt motivele pentru care l-ai ales?