Sony BRAVIA AF8 OLED și sistemul audio Sony HT-XF9000 – așteptări și impresii de utilizare

În acest articol vom vorbi despre două produse nou intrate în gama celor de la Sony în 2018 și deja disponibile în magazine la momentul acestui articol, televizorul cu panel OLED Sony Bravia AF8 și sistemul audio 2.1 Sony HT-XF9000.

Ne vom concentra însă în special pe televizor, deoarece putem spune chiar de la început că acesta este unul dintre cele mai bune OLED-uri existente pe piață în acest moment.

Despre tehnologia OLED și particularitățile ei am mai discutat și în alte articole. Pe scurt însă, un panel OLED conține o matrice de pixeli ce pot fi controlați total independent. Astfel, ei pot fi stinși sau aprinși în funcție de imaginea redată și astfel se obțin punctele forte ale tehnologiei: negru adânc, oferit prin stingerea completă a pixelilor aferenți, culori aprinse și bine calibrate, precum și unghiuri excelente de vizualizare, cu efecte insesizabile asupra vizionării imaginii din părți laterale, și nu direct perpendicular pe ecran.

Pe de altă parte, tehnologia OLED are și unele neajunsuri, precum luminozitatea mai redusă decât cea a panelurilor LED, cu impact asupra redării conținutului HDR, precum și eventualele probleme cauzate de burn-in. Producătorii implementează însă diverse metode de a ține aceste aspecte în frâu, și vom discuta despre soluțiile implementate de Sony-ul AF8 mai jos în cadrul acestui articol.

Țineți cont că în aceste rânduri nu veți citi un review al produsului, ci o colecție de impresii adunate în urma utilizării AF8-ului timp de circa 3 săptămâni, coroborate cu informatii adunate din review-uri detaliate și threaduri de pe forumurile de specilitate, ca puncte de comparație între acest produs și modelele similare existente pe piață, și aici ne referim în principal la LG-ul C8, principalul concurent al modelului Sony.

AF8-ul este în mare Sony-ul Bravia A1 lansat în 2017, cu un design schimbat și mici schimbări la partea audio. El folosește în continuare un panel OLED WRGB cu rezoluție UHD produs de LG Display, același implementat și de LG pe modelul C8, dar particularitățile sale stau în detalii: cipul de procesare X1 Extreme, poate cel mai performant cip de acest gen existent pe piață la momentul Iunie 2018, optimizările de procesare a imaginii, sistemul de sunet Accoustic Surface și OS-ul Android TV.

Instalare, design și utilizare

Înainte de a intra în detalii, aș vrea să vă împărtășesc impresiile de unboxing și montaj.

Noi am testat modelul cu diagonală a ecranului de 55-inch și va fi nevoie de minim două persoane pentru a îl putea scoate din cutie și seta pe poziție. Procesul necesită plasarea tv-ului cu fața în jos pe o suprafață plană, pentru că piciorul suport trebuie prins cu șuruburi de ecran și acest lucru se poate realiza doar apelând la acest procedeu. Odată montat, veți constata că piciorul este solid și estetic realizat, dar în același timp foarte jos, practic ecranul fiind plasat la câțiva milimetri deasupra suprafeței comodei TV, așadar aveți grijă la degete atunci când îl veți plasa pe comodă. Pe lângă acest aspect, datorită designului piciorului, nu veți putea plasa un soundbar în fața acestui TV.

Tocmai de aceea consider ca Sony-ul AF8 este adecvat în primul rând montării pe perete, astfel putând fi plasat la o înălțime potrivită utilizării propice, fără a împiedica accesul telecomenzii la senzori și fără a acoperi din suprafața ecranului dacă veți dori să apelați la un sistem de sunet extern (și cel mai probabil veți dori, dar despre aceasta mai jos).

Conectica acestui TV este plasată pe partea din spate, preponderent în zona din stânga, iar electronica necesară alimentării este integrată la interior, astfel că cablul de alimentare este subțire și nu integrează un transformator extern, precum în cazul altor modele de pe piață.

Partea din spate a piciorului include un sistem de management al cablurilor, iar în pachet sunt incluse 4 capace din plastic ce vor acoperi integral porturile și cablurile, în cazul în care doriți să le ascundeți.

Sony-ul AF8 impresionează la capitolul aspect și construcție. Marginile din jurul ecranului sunt subțiri, cu elemente foarte subtile de branding, iar piciorul frontal are un finisaj din aluminiu satinat, nu este foarte mare, dar în același timp e solid și stabil. Întregul ansamblu este de altfel bine închegat și finisat.

Experiența de utilizare este foarte asemănătoare celei experimentate pe Sony-ul AE8 și a TV-urilor Sony din gama LED superioară. Telecomanda este indetică cu cea de pe AE8, cu un feeling cauciucat interesant și un click plăcut al butoanelor, cipul de procesare este același X1 Extreme și sistemul de utilizare folosit este Android TV, cu aspecte pozitive și unele hibe asupra cărora nu vom insista în acest articol.

Cipul X1 Extreme este poate cel mai performant de pe piață la acest moment, chiar dacă are peste un an de la primele implementări și se zvonește că va fi înlocuit pe modelele de top ale celor de la Sony spre finalul anului cu o versiune îmbunătățită, X1 Supreme. Chiar și așa, în condițiile în care o bună parte din OLED-urile de pe piață folosesc același panel produs de LG Display, diferențele între opțiuni se fac la nivelul micilor detalii de procesare a imaginii și de implementare software.

Punctele forte

Conform experienței noastre și a review-urilor și opiniilor publicate online de cei mai pricepuți la domeniul TV-urilor premium, OLED-urile Sony excelează în fața competiției la capitolul fluiditate a imaginilor în mișcare, upscaling al conținutului SD/HD, a modului în care sunt tratați gradienții, precum și la capitolul acuratețe a culorilor redate.

Fluiditatea se observă în redarea conținutului clasic de tip 24 fps, unde imaginile în mișcare sunt cursive și fluente pe OLED-ul AF8. Desigur, pentru o îmbunătățire la acest aspect se poate apela la funcțiile de Motion Flow, iar la acest capitol Sony-urile au de partea lor un efect nu foarte pronunțat de Soap Opera Effect, pe care personal îl consider extrem de deranjant, și erori de interpolare limitate. Tot pentru fluiditate, Sony oferă pe modelele din 2018 și funcția Black Frame Insertion (setând Clearness pe High în meniul de Motion Flow), însă aceasta aduce o scădere considerabilă a luminozității panelului, careia i se adaugă și o creștere a timpului de răspuns.

Pe partea de upscaling, algoritmii Sony se descurcă suprinzător de bine atât în cazul conținutului SD, cât și în cel al conținutului HD, însă o diferență față de compețiție este remarcată în special în primul caz. E drept că acest detaliu va conta destul de puțin în prezent, dar ar putea avea o însemnătate pentru cei care doresc să vizioneze conținut filmat în urmă cu mulți ani, sau încă urmăresc posturi de TV SD.

Un punct limită al panelurilor OLED este capacitatea de a trata gradienții, în special pe nuanțele mai închise, în cazul cărora se pot observa în mod normal artefacte și așa numitul efect de bending. Sony implemeneatează pe modelele din 2018 tehnologii de Smooth Graduation menite să limiteze acest neajuns, activabile din meniu. Astfel de tehnolgoii sunt implementate și de concurență, însă soluția celor de la Sony în general se descurcă mai bine și păstrează o mare parte din detaliile fine în procesul de nivelare a gradienților.

Acestor elemente li se adaugă și excelenta capacitate de redare a culorilor pe care o oferă Sony-ul AF8. Cu o calibrare adecvată, culorile nu variază peste un nivel Delta-E de 3, sub care în general ochiul uman nu poate observa diferențe între culoarea ideală și cea redată.

Un ultim punct forte al Sony-ului AF8 este și implementarea tehnologiei de sunet Acoustic Surface, care prin intermediul unor actuatoare crează sunet prin intermediul vibrației sticlei de pe fața televizorului, fapt ce permite atât o calitate audio peste medie, cât mai ales o bună localizare a sunetului în funcție de locul în care se află sursa producerii sale pe ecran (acest aspect este remarcat în special pe versiunile cu diagonale mari).

Această implementare a fost oferită prima dată de OLED-ul AE8 în 2017, însă spre deosebire de acesta, AF8-ul nu mai oferă același subwoofer the dimensiuni medii, joasele fiind tratate de două speakere de mai mici dimensiuni, iar calitatea lor nu impresionează. Cei ce vor dori un nivel mai pronunțat al bass-ului pot conecta un subwoofer extern la acest televizor. Una peste alta însă, deși tehnologia Accoustic Surface oferă o interesantă localizare a sunetului, consider că cei ce vor cumpăra un astfel de televizor vor dori cel mai probabil să apeleze și la un sistem de sunet extern, mai capabil. Despre o astfel de opțiune vom discuta în ultima secțiune a articolului.

Ce scârțâie

Datorită modului în care sunt construite, OLED-urile sunt în general mai puțin luminoase decât LED-urile de top, iar luminozitatea lor scade cu atât mai mult cu cât o mai mare porțiune din imagine este puternic luminată.

Noi nu avem aparatura necesară pentru a testa aceste aspecte, dar conform testelor disponibile online, panelul implementat de Sony pe AF8 are o luminozitate ceva mai scăzută decât a concurenței, cu un peak-brightness de circa 600 nits pe fereastra de 10%, acest aspect având un efect limitator asupra capacității televizorului de a trata conținutul HDR, ce nu este la fel de bogat ca pe OLED-urile ceva mai luminoase și în special pe LED-urile de top.

Pe lângă acest fapt, Sony implementează un algoritm de ABL (automatic brightness limiter) destul de agresiv pe AF8. ABL-ul este menit să reducă luminozitatea totală a panelului în cazul în care imaginile redate conțin în mare măsură elemente luminoase, pentru a reduce supraîncălzirea componetelor. Datorită faptului că pixelii OLED necesită cea mai mare cantitate de energie pentru a reda albul, afișarea unei cantități importante de conținut alb sau apropiat poate duce la supraîncălzirea zonelor respective și eventual probleme de fiabilitate în timp, iar algoritmii ABL intervin pentru a reduce luminozitatea panelului și limita eventualele riscuri. Tocmai de aceea luminozitatea panelurilor OLED se măsoară pe fereastra de 10 sau 5%, ceea ce semnifică o fereastră albă ce opcupă doar 5 sau 10% din suprafața ecranului.

Un alt aspect de menționat este cel al timpului de răspuns, relevant pentru cei ce doresc să conecteze la AF8 un PC sau consolă, pentru a se juca. Pe modul Game, AF8-ul oferă un timp de răspuns de circa 30 ms în cazul afișării de conținut 4K prin HDMI 2.0, care urcă spre 47 ms pentru conținutul FHD, iar activarea Black Frame Insertion adaugă la rândul său un delay suplimentar de circa 8-9 ms (sursa).

Un alt punct antagonic al OLED-urilor îl poate reprezenta efectul de burn-in. Panelurile din 2018 ar trebui să se descurce bine la acest capitol, iar producătorii integrează tehnologii menite să reducă riscul producerii acestui efect neplăcut. AF8-ul oferă Pixel Shifting, un screen saver ce intervine rapid în cazul în care TV-ul este inactiv, precum și o implementare ce reduce luminozitatea panelului în cazul afișării de conținut static.

Concluzii

Trăgând linie, Sony-ul BRAVIA AF8 este în opinia noastră și a experților audio-video internaționali unul dintre cele mai bune OELD-uri mid-range de pe piață.

Punctele sale forte sunt motion hanbdling-ul, upscalingul conținutului SD/HD, modul de tratare al zgomotului și gradienților, și nu în ultimul rând acuratețea excelentă a culorilor (cu o calibrare corespunzătoare). Acetora li se adaugă și designul impecabil, dar și soluția audio peste medie, însă în cadrul acestora recomandarea noastră ar fi să montați acest televizor pe perete și să apelați și la un subwoofer exteriror pentru a îmbogăți calitatea sunetului redat.

Pe de cealaltă parte, la capitolul deficiențe remarcăm luminozitatea ceva mai scăzută a panelului raportată la competitorul direct, cu un efect în modul în care este afișat conținutul HDR, o implementare ABL agresivă și un timp de răspuns în modul Game mai ridicat decât al competiției, reprezentată în primul rând de LG-ul C8. O comparație între Sony AF8 și LG C8 este disponibilă în clipul de mai jos, în limba engleză, care evidențiază bine diferențele dintre cele două produse și punctele în care fiecare dintre ele excelează.

Un ultim aspect de remarcat este prețul bunicel al OLED-ului AF8 la lansare. La momentul acestui articol, mijlocul lui Iunie 2018, modelul de 55-inch are un preț de listă de circa 11000 lei, iar cel de 65-inch de circa 16000 de lei, însă dacă veți urmări campaniile disponibile s-ar putea să beneficiați de discounturi deloc de neglijat. Accesați acest link pentru oferta actualizată la momentul la care citiți acest articol.

Trăgând linie, Sony-ul BRAVIA AF8 este un produs de recomandat, singura noastră reținere fiind dată de zvonurile conform cărora Sony va lansa un update al seriei in Septembrie 2018, intitulat Bravia AF9, ce va beneficia de unitatea de procesare X1 Supreme, care urmează de altfel să fie implementată și pe update-urile seriilor OLED AE8 și pe gamele LED de top. Ținând cont de acest detaliu, personal aș amâna pe cât posibil achiziționarea unui OLED Sony pentru finalul anului, pentru a beneficia fie de avantajele noilor modele, fie de prețuri mai bune la seriile deja existente.

Sistemul audio Sony HT-XF9000

Alături de OLED-ul AF8 am încercat pe parcursul ultimelor săptămâni și noul sistem audio 2.1 Sony HT-XF9000, cel mai accesibil sistem certificat Dolby Atmos al celor de la Sony la momentul Iunie 2018.

Spre deosebire de versiunea de top în gamă, modelul HT-ST5000, versiunea HT-XF9000 include un soundbar cu doar 2 speakere și un subwoofer extern ce se conectează wireless la soundbar. Sistemul are o putere de circa 300W și oferă suport pentru tehnologiile Dolby Atmos si DTS:X cu surse de semnal compatibile, precum și 4K, HDR și Dolby Vision pass-through. Deși accesul la conținutul compatibil Atmos este încă foarte limitat, serviciile de streaming precum Netflix oferă anumite titluri cu suport pentru HDR și Atmos, iar consolele de jocuri precum Xbox One X oferă acces la jocuri compatibile Atmos. Acestora li se adaugă desigur și posibilitatea achiziționării de discuri fizice Blu-Ray, împreună cu un player compatibil.

Din capul locului trebuie să știți că sistemele de sunet nu sunt un domeniu de referință pentru mine, iar experiența cu sistemul Sony a fost una menită să îmi satisfacă curiozitatea asupra modului în care un astfel de combo poate reda sunetul 3D.

E important de știut că HT-XF9000 redă sunetul prin digitilizare, utilizând tehnologia Vertical Surround Engine a celor de la Sony, care adaugă înălțime prin intermediul software-ului, fără a implementa speakere verticale, precum HT-ST5000. Desigur, rezultatele unei astfel de implementări nu se vor ridica la nivelul unei soluții complete cu speakere externe dedicate montate corespunzător, dar oferă o oarecare senzație de spațialitate. Faptul ca soundbar-ul include doar 2 speakere de mici dimensiuni are însă efect limitant asupra calității audio, dar și a modului în care este perceput sunetul 3D, în lipsa unor elemente dedicate de surround. Așadar, în opinia mea deloc avizată de audiofil amator, consider că Sony-ul XF9000 poate fi o soluție entry-level pentru un home-cinema de bază, dar cei pretențioși vor dori cel mai probabil să se orienteze spre sisteme Atmos mai elaborate.

Desigur, avantajul unui astfel de sistem este formatul compact și usurința de setare și montare, fără a necesita cabluri și adaptări ale încăperii. Practic o astfel de soluție se leagă la priză și la televizor prin HDMI-ARC și poate fi utilizată imediat. Ea suportă desigur și conectivitate Bluetooth pentru a putea facil rula muzică de pe telefon, precum și conexiune audio optică/line-in, în cazul în care doriți să atașați și alte periferice.

Personal sunt adeptul unei astfel de soluții minimale, însă mai degrabă mi-aș îndrepta atenția spre modelul Sony HT-ZF9, o versiune 3.1 cu posibilitatea de adăugare a unei perechi de speakere surround spate, wireless, pentru o mai bună calitate audio și spațializare a conținutului Atmos sau 5.1/7.1, mult mai ușor accesibil în prezent.