Allview P5 Alldro review – Un smartphone dual-SIM ieftin cu performanţe bune
Opinia publică este destul de circumspectă în privinţa brandurilor româneşti de produse electronice, iar telefoanele mobile nu fac excepţie, fiind considerate produse inferioare celor oferite de producătorii consacraţi în domeniu.
Plecând de la această idee preconcepută, am decis să luăm taurul de coarne şi să vedem exact de ce este capabil un smartphone din portofoliul Allview, un brand românesc al companiei braşovene Visual Fan.
Astfel, timp de o săptămână ne-am jucat cu Allview P5 Alldro, unul dintre cele mai noi şi mai puternice smartphone-uri dual-SIM oferite de Visual Fan.
Aşa cum vei vedea pe parcursul acestui review, Allview P5 Alldro a reuşit să ne surprindă în mod plăcut şi, cu inerentele mici probleme la acest nivel, telefonul se prezintă ca o alternativă viabilă la omni-prezentele terminale Samsung, HTC sau LG, în special atunci când ne referim la raportul preţ/performanţă.
Specificaţii tehnice
Înainte să intrăm în pâine, să aruncăm o privire sumară asupra specificaţiilor tehnice, urmând ca pe parcursul review-ului să intrăm în detalii specifice despre unele dintre acestea:
Allview P5 Alldro | |
Ecran | 4.3”, 480×800 pixeli, IPS, Gorilla Glass |
Chipset | MediaTek MT6577 |
Procesor | dual-core ARM Cortex A9, 1 GHz |
Grafica | PowerVR SGX531 Ultra |
Memorie | 512 MB RAM |
Stocare | 4 GB + microSD pana la 64 GB |
Conectivitate | 3G, Wi-Fi, bluetooth 3.0, microUSB |
Camera foto | 8 MP, inregistrare 720p, camera frontala VGA |
Dual-SIM | Da, dual-SIM dual-stand-by cu Gemini V2 |
Acumulator | Li-Ion 1800 mAh |
Sistem de operare | Android 4.0.4 ICS + Allview UI |
Dimensiuni | 68 x 130 x 9.8 mm |
Greutate | 134 grame |
Design şi construcţie
Când am luat pentru prima oară în mână P5 Alldro m-am gândit imediat la Samsung Galaxy S2, întrucât asemănările dintre cele două telefoane sunt destul de evidente. Chiar dacă nu impresionează la nivel stilistic, telefonul Allview are un design curat, cu marginile uşor rotunjite.
Partea frontală este dominată de ecranul cu diagonală de 4.3” sub care sunt poziţionate cele trei butoane tactile specifice pentru Android 4.0 (menu, home şi back), iar camera foto frontală este poziţionată uşor spre partea stângă a terminalului, imediat lângă difuzorul principal.
Partea frontală se îmbină cu spatele prin intermediul unui material lucios de culoare gri, însă nu avem butoane sau conectori decât pe laterala dreaptă, unde se află butonul de pornire-oprire şi cel de volum, precum şi în partea superioară, unde regăsim portul microUSB poziţionat central şi jack-ul de 3.5 mm.
Cel mai mult la acest capitol mi-a plăcut însă carcasa spate, care chiar dacă este realizată din plastic ieftin, beneficiază de un aspect rugos cu texturi fine. De aceea, am simţit foarte bine telefonul în mână, fiind aproape imposibil să-l scap accidental. În partea superioară a carcasei spate se află camera foto cu LED Flash şi un al doilea microfon, în timp ce în partea inferioară Visual Fan a introdus un al doilea difuzor.
Ca utilizator al unui telefon de 105 grame, greutatea de 134 de grame a lui P5 Alldro m-a deranjat vizibil în prima zi de teste, însă după câteva zile am început să mă obişnuiesc.
Carcasa spate se detaşează destul de uşor de telefon şi dezvăluie prezenţa acumulatorului Li-Ion de 1800 mAh care ocupă mai mult de jumătate de spaţiu. Cele două cartele SIM se introduc în partea superioară, imediat sub camera foto, şi sunt marcate corespunzător cu SIM 1 şi SIM 2 cu un abţibild lipit destul de neglijent şi uşor strâmb. Cardul microSD se introduce în partea dreaptă.
Pe lângă telefon, pachetul mai conţine o pereche de căşti, un cablu de date şi încărcătorul, pe lângă tradiţionalul manual de utilizare şi certificatul de garanţie.
Ecran
Allview P5 Alldro mizează pe un ecran cu diagonala de 4.3” şi rezoluţie 480×800 pixeli, densitatea pixelilor fiind astfel de 217 pixeli per inch. Cifrele sunt decente şi asemănătoare cu cele de pe smartphone-urile din urmă cu o generaţie (Samsung Galaxy S2), însă nu se compară cu rezoluţiile afişate de terminalele de top cu ecrane de 4.3”, care în cea mai mare parte ajung la rezoluţii de 720×1280 pixeli (Sony Xperia S, Nokia Lumia 920) sau măcar 540×960 (HTC One S).
Ecranul este construit în tehnologie IPS, motiv pentru care culorile afişate sunt naturale, albul este bine reprezentat, iar contrastul este unul ridicat, comparabil cu ceea ce am mai văzut pe smartphone-uri de nivel mediu. Punctul slab este evident reprezentarea negrului, care nu numai că nu este profund ca în cazul ecranelor AMOLED, dar este destul de şters pentru gusturile mele.
În schimb, luminozitatea este foarte bună, ceea ce mi-a permis să utilizez fără probleme ecranul cu o luminozitate de 35-40%, asemănătoare cu cea recomandată în mod auto. De asemenea, unghiurile de vizualizare sunt mai mult decât decente şi ajung la aproximativ 170-175 de grade, astfel că pot privi ecranul din aproape orice poziţie.
Totuşi, pentru mine, un ecran de 4.3” ca cel al lui P5 Alldro este un pic prea mare pentru a putea utiliza permanent telefonul cu o singură mână. Pentru că am mâinile destul de mici, trebuie să ţin telefonul la un nivel mai jos pentru a putea folosi butoanele tactile din partea inferioară sau să-l ţin mai sus pentru a ajunge la partea superioară a ecranului, în detrimentul butoanelor tactile.
Aici nu vorbim însă de un defect al telefonului în sine, ci de o problemă generală pe care o am cu ecranele de peste 4.3”, indiferent despre ce producător şi model este vorba. Cert este însă că aderenţa bună a carcasei spate a contribuit la o priză mai bună în mâna a telefonului, în ciuda ecranului mare.
Dual-SIM
Într-o perioadă în care numărul celor care folosesc regulat cel puţin două cartele SIM este din ce în ce mai mare, telefoanele dual-SIM încep să fie apreciate şi de cei care caută smartphone-uri de top, iar facilităţile oferite de Allview P5 Alldro în această direcţie sunt cel puţin interesante.
Vorbim despre un telefon de tip dual-SIM dual-standby, ceea ce înseamnă că cele două cartele SIM ale telefonului pot fi active în acelaşi timp.
Printr-un meniu special uşor de accesat prin succesiunea Menu – Settings – Dual SIM Setting, am putut alege oricând un SIM default pentru apeluri de voce şi mesaje SMS, însă am optat pentru cea mai bună soluţie: să fiu întrebat întotdeauna ce SIM vreau să folosesc când apelez pe cineva sau vreau să trimit un SMS.
Veşti bune şi în privinţa conexiunilor de date: am posibilitatea să folosesc conexiunea de date pe oricare dintre cele două SIM-uri, însă nu pe amândouă în acelaşi timp. Astfel, sunt obligat să aleg unul dintre cele două SIM pe care să folosesc conexiunea de date sau să o dezactivez complet.
În plus, dacă navighez pe internet cu conexiunea de date de pe unul dintre SIM-uri pot fi în continuare apelat pe cel de-al doilea SIM, datorită unei tehnologii numite Gemini V2 inclusă în telefon. Pentru mine, această opţiune este esenţială pentru un smartphone dual-SIM, întrucât am aproape permanent activată o conexiune de date. Într-o astfel de situaţie, absenţa Gemini V2 ar transforma practic telefonul într-un banal single-SIM. Singurul inconvenient este că transferul de date se va întrerupe dacă primesc un apel pe celălalt SIM şi ulterior trebuie reluat manual printr-un refresh, lucru nu tocmai plăcut.
Totuşi, principalul dezavantaj este că în momentul în care vorbesc pe unul dintre SIM celălalt SIM se deactivează automat până la finalul convorbirii. Efectul? Nu pot primi apeluri pe un SIM atunci când sunt deja implicat într-o convorbire pe celălalt SIM. Într-o astfel de situaţie, apelantul va primi celebrul mesaj de tip “Abonatul nu poate fi contactat”, similar cu cel pe care îl primeşti dacă respectiva persoană are telefonul închis.
Nu în ultimul rând, întotdeauna ştiu pe care dintre SIM-uri sunt sunat sau primesc SMS-uri, pentru că există o mică notificare de tip SIM 1 sau SIM 2 în dreptul registrului de apeluri sau al mesajelor din Inbox.
Şi pentru că tot suntem la acest capitol, pot spune că recepţia şi calitatea convorbirilor este una bună, lipsită de orice fel de probleme.
Hardware şi performanţe
Platforma hardware a lui Allview P5 Alldro este asigurată de un chipset MediaTek MT6577 care include un procesor dual-core ARM Cortex A9 cu frecvenţa de 1 GHz construit în proces de 28 nm şi grafică PowerVR SGX531 Ultra. Este vorba despre un chipset a cărui principală calitate este preţul scăzut, având performanţe mai mici decât cele utilizate de producători precum Samsung, HTC, LG sau Nokia.
Telefonul beneficiază de 512 MB RAM, o cantitate insuficientă pentru mine dacă ţin cont de faptul că, după numai o săptămână de teste şi fără să instalez toate aplicaţiile pe care le folosesc în mod curent, mai bine de 350 MB sunt ocupaţi în permanenţă.
Stocarea se realizează pe memoria internă de 4 GB, din care doar 3 GB sunt accesibili pentru utilizator: 1 GB sunt alocaţi exclusiv pentru aplicaţii, iar alţi 2 GB sunt “montaţi” ca şi card SD pentru toate celelalte fişiere. Dacă vă plac filmele şi jocurile “sănătoase”, vă recomand achiziţionarea unui cârd microSD, pentru că spaţiul se va umple repede.
Sistemul de operare Android se mişcă surprinzător de bine pe telefon. Navigarea printre Home screen-uri este foarte rapidă, iar derularea unei lungi liste de contacte sau pagini de internet este fluentă. Practic, nu am nimic de reproşat la acest capitol.
Totuşi, chipsetul MediaTek îşi arată limitele atunci când este supus la sarcini mai grele. De exemplu, deşi este de apreciat că Allview a introdus suport pentru fişiere MKV şi FLV şi codecuri XviD şi MPEG-2, clipurile video în format 720p sunt redate cu scăpări de cadre, în special în scenele de acţiune, care duc şi la o desincronizare a sunetului cu imaginea video. Şi credeţi-mă, nu este deloc plăcut să auzi o explozie cu două secunde înainte să o vezi pe ecran.
În plus, nu este o idee bună să redai partea audio prin difuzorul integrat pe spate. Calitatea auditivă este modestă, iar aproape de nivelul maxim carcasa spate începe să vibreze puternic. O soluţie o reprezintă căştile incluse în pachet, care oferă o audiţie de calitate, cu menţiunea că volumul nu este foarte puternic. Combinat cu faptul că zgomotul exterior nu este practic atenuat în niciun fel, ai şanse să nu înţelegi prea bine ce se discută într-un film dacă persoanele de lângă tine vorbesc foarte tare şi, mai ales, dacă eşti în metrou.
Cât despre jocuri, cele care nu solicită foarte mult procesorul grafic vor rula fluent, printre acestea numărându-se titluri populare precum Angry Birds Space (care porneşte efectiv în 8 secunde), dar şi FPS-uri precum The Last Defender. Totuşi, nu te aştepta la acelaşi nivel de calitate şi în cazul jocurilor cu adevărat solicitante, în faţa cărora P5 Alldro va face faţă destul de greu.
Iată şi rezultatele pe care le-am obţinut cu Allview P5 în cele mai populare programe de benchmark:
Benchmark | Rezultat |
Quadrant Standard Edition | 2570 puncte |
AnTuTu Benchmark | 5577 puncte |
Smartbench 2012 Productivity | 2183 puncte |
Smartbench 2012 Gaming | 1694 puncte |
CF-Bench | 8172, 2517, 4779 |
GLBenchmark 2.51 | 288 frame-uri |
NenaMark 2.4 | 23.3 puncte |
Linpack for Android | 37.661 MFLOPS |
RealPi | 0.34 secunde |
Browsermark | 82931 puncte |
Sunspider | 2373.1 milisecunde |
BenchmarkPi | 624 milisecunde |
Vellamo Mobile HTML5 | 1154 puncte |
Vellamo Mobile Metal | 331 puncte |
Basemark ES 2.0 Taiji Free | 9.09 FPS |
Sistem de operare şi interfaţa Allview UI
Allview P5 Alldro utilizează sistemul de operare Android 4.0.4 IceCream Sandwich, pe care cei mai mulţi dintre voi îl cunosc deja. Iar cei care nu au aflat încă noutăţile le pot afla din articolul nostru dedicat.
De aceea, prefer să-mi concentrez atenţia la acest capitol asupra interfeţei proprietare Allview UI. Chiar dacă nu aduce nivelul agresiv de personalizare întâlnit la Samsung TouchWiz sau HTC Sense, Allview UI introduce câteva elemente cu adevărat interesante, pe lângă unele instrumente mai puţin utile.
Primul lucru care iese în evidentă este redesanarea lock-screeen-ului şi a formei iconiţelor pentru aplicaţii. Personal nu apreciez foarte mult rotunjirea iconiţelor de pe Home screen şi cu atât mai puţin forma oarecum ciudată a iconiţelor pentru aplicaţii, dar aici sunt subiectiv.
În schimb, pentru că am mâinile mai mici, îmi place foarte mult că pot deschide fereastra de notificări cu un simplu swipe de sus în jos aproape oriunde pe ecran, fără să fiu nevoit să fac acest gest doar din partea superioară a display-ului.
O altă surpriză plăcută este prezenţa unei tastaturi virtuale botezată MultiLing, care oferă numeroase opţiuni suplimentare comparativ cu cea default din Android. Printre acestea se numără posibilitatea de a mări literele şi de a stabili mărimea fontului, elemente interesante pentru cei care nu se împacă cu tastatura standard.
Allview a inclus de asemenea şi câteva aplicaţii, printre care viewerul de documente Office Suite, antivirusul Bitdefender Mobile Security (pentru care găseşti în pachet o licenţă completă pentru 90 de zile), managerul de fişiere ES File Explorer, utilitarul Task Manager, agregatorul de ştiri AllNews sau STunnel.
În schimb, în mod surprinzător, Allview a eliminat unele aplicaţii care vin preinstalate pe Android, cum ar fi YouTube, Google Maps sau Facebook.
Există chiar şi un magazin propriu de aplicaţii botezat AplyStore, însă acesta este mai degrabă rudimentar: listarea categoriilor este hilară, multe dintre aplicaţii sunt simple shortcut-uri către versiunea mobilă a unui site, iar jocurile sunt în cea mai mare parte modeste, cele cu adevărat bune putând fi găsite şi în Google PlayStore. În plus, înregistrarea în AplyStore se poate face cu o adresă de mail fictivă şi fără parolă, neexistând niciun fel de mecanism de confirmare a înregistrării.
Camera foto
Camera foto a lui Allview P5 Alldro utilizează un senzor BSI de 8 MP produs de OmniVision. Astfel, fotografiile au o rezoluţie maximă de 3264×2448 pixeli, iar camera oferă câteva funcţii suplimentare interesante, cum ar fi Flash LED, touchfocus, High Dynamic Range (HDR), face detection, stabilizator de imagine sau geottaging. În plus, meniul camerei este intuitiv, fiind uşor de utilizat inclusiv de utilizatorii începători.
Din păcate, calitatea fotografiilor nu este tocmai aşa cum aş fi sperat. Pozele au un nivel de zgomot destul de ridicat, iar contrastul este în general prea puternic. Probabil că la acest lucru a contribuit şi cerul mai mult noros din Bucureşti, care a afectat luminozitatea.
Pozele de mai jos au fost realizate cu setările automate ale camerei lui Allview P5 Alldro, care vor fi utilizate de cea mai mare parte a utilizatorilor. Ele nu au fost retuşate în niciun fel, ci doar redimensionate la 1000×750 pixeli la calitate maximă.
Prima fotografie de mai jos a fost realizată cu funcţia HDR activă, iar următoarea cu grad de expunere zero. Cele trei poze adiacente au diverse grade de expunere, astfel: de la stânga la dreapta, fotografiile au grad de expunere +1, +2 şi, respectiv, +3:
În fine, cele trei fotografii de mai jos au fost realizate pe timp de noapte. Prima are setările implicite ale camerei, a doua este realizată cu setările cu flash, iar a treia cu scena Night mode. Aşa cum se observă, diferenţele sunt dificil de evidenţiat.
În mare parte, aceeaşi poveste se repetă şi în privinţa clipurilor video. Înregistrarea în format 720p a avut ca rezultat un fişier 3GP cu zgomot destul de pronunţat şi un contrast relativ puternic. În unele clipuri, funcţia de autofocus a dat ocazional rateuri, făcând ca imaginea să devină neclară pentru maxim o secundă la interval de aproximativ 10 secunde.
Totuşi, nu trebuie să uităm că avem în faţă un smartphone cu un preţ accesibil, astfel că performanţele camerei foto pot fi mulţumitoare dacă ne raportăm la preţ, în special pentru un utilizator care va folosi această funcţie doar ocazional.
Autonomie
Acumulatorul de 1800 mAh se descurcă rezonabil şi este capabil să ţină telefonul în viaţă pentru 24-25 de ore în condiţiile unei utilizări obişnuite. Iar când spun utilizare obişnuită mă refer la folosirea a două SIM-uri, 20-30 de minute convorbiri, navigare efectivă pe internet aproximativ două ore (inclusiv trailere de filme), dar cu conexiunea Wi-Fi activată circa 7 ore, iar cea 3G pentru aproximativ 3 ore, plus utilizarea ocazională a camerei foto şi circa 30 de minute de audiţie muzicală.
Lucrurile se schimbă însă la utilizare intensivă, atunci când procesorul dual-core îşi face simţită prezenţa. De exemplu, 30 minute de Angry Birds Space au coborât nivelul autonomiei de la 91% la 79%, iar la vizionarea unui serial de 40 de minute în format 720p am constatat o scădere a bateriei de la 76% la 54%. Un film 720p de o oră şi 50 de minute a scăzut autonomia de la 95% la numai 44%, adică cu 51%, lucru nu tocmai încurajator dacă nu ai o priză la îndemână.
De asemenea, o sesiune foto şi video întinsă pe parcursul a aproximativ 3 ore a “sărăcit” autonomia de la 68% la numai 19%.
Preţ şi disponibilitate
Disponibil pe piaţă de la sfârşitul lunii septembrie, Allview P5 Alldro costă 999 lei. Având în vedere modul în care se comportă smartphone-ul în utilizarea de zi cu zi, raportul preţ/performanţă este unul excelent, în condiţiile în care telefoanele de la 4.3” în sus sunt în general mult mai scumpe.
În plus, terminalul îţi oferă posibilitatea de a utiliza două SIM-uri simultan, un lucru care va fi cu siguranţă apreciat de utilizatorii care au mai multe cartele SIM şi care, fie din motive de buget, fie din comoditate, preferă să aibă un singur telefon.
Concurenţa din partea producătorilor consacraţi pe segmentul smartphone-urilor dual-SIM nu este foarte puternică în acest moment, însă aceştia încep să se orienteze din ce în ce mai mult în această direcţie. De exemplu, pe piaţa din România se pot cumpăra telefoane dual-SIM cu ecran mare şi sistem de operare Android precum HTC Desire V (1400 lei) sau Samsung Galaxy S Duos (1170 lei), însă ambele sunt mai scumpe, au ecrane de “numai” 4” şi utilizează un procesor single-core Cortex A5 de 1 GHz, practic cel mai lent din noua generaţie de procesoare ARM.
Prin urmare, chiar dacă nu se bucură de numele unui brand precum Samsung sau HTC, Allview P5 Alldro reprezintă una dintre cele mai bune alegeri pentru un smartphone dual-SIM cu Android 4.0.
Concluzii
În ansamblu, experienţa noastră de utilizare a noului Allview P5 Alldro a fost una pozitivă. Telefonul este bine construit, are o priză bună în mână, ecranul IPS este de calitate, gestionarea celor două SIM-uri este intuitivă, iar platforma hadware asigură rularea fluentă a sistemului de operare, care vine şi cu câteva particularităţi interesante.
Sigur, telefonul îşi arată limitele la rularea unui film în format 720p sau a unor jocuri cu grafică de top, iar camera foto nu realizează fotografii de cea mai bună calitate, însă adevărul este că
P5 Alldro nici nu se adresează utilizatorilor care vor să folosească telefonul intensiv în astfel de scopuri.
Prin urmare, dacă eşti în căutarea unui smartphone dual-SIM cu ecran mare şi sistem de operare Android care să facă faţă cu brio solicitărilor unui utilizator obişnuit şi care să aibă un preţ mic de achiziţie, Allview P5 Alldro este una dintre cele mai bune soluţii disponibile pe piaţă.
stef
16 noiembrie 2012 la 16:48
cel mai bun review care l-am citit pana acum, si imi pare si cel mai obiectiv
alexa
25 noiembrie 2012 la 01:47
Eu mi-am luat telefonul cu ocazia reducerilor de „black friday” si vreau sa va spun ca pana acuma
sunt foarte multumita de el. Il recomand cu cea mai mare caldura!
Petrică
12 iulie 2015 la 18:53
Am şi eu un asemenea ştift de mai bine de doi ani. În perioada de garanţie.a fost de două ori la reparat, iar acum merge ca ceaiu’. De multe ori se opreşte singur (cu toate că bateria este încărcată), răspunde foarte greu la comenzi; la început am fost încântat, însă acum sunt dezamăgit. Ca sfat: nu daţi banii pe această jucărie.
Sandu.
5 martie 2016 la 14:12
Am un telefon din acesta. Este un telefon Ronanesc ce nu-l accepta oricine.Eu ill prefer avind in vedere pretul.Edge un telefon simply de lucrati cu el si merge foarte bine.