GiZ.ro – Doza de Gadgeturi
GiZ.ro – Doza de Gadgeturi

Cele mai mari baraje din lume după volumul rezervorului

Autor: Echipa Giz.ro

Unele dintre cele mai impresionante şi importante lucrări de inginerie sunt reprezentate de baraje, atât prin prisma dimensiunilor pe care le pot avea, cât şi prin utilitatea lor.

Construite de regulă paralel cu malul unui fluviu, al unui lac sau al unei mari, barajul are rolul de a preveni pătrunderea apei pe terenurile situaţie în spatele său şi de a genera energie electrică prin hidrocentrale.

Cu alte cuvinte, vorbim despre un instrument împotriva inundaţiilor majore care se aplică în special în zonele cu o densitate mare a populaţiei aflate în preajma unor fluvii care, în anumite anotimpuri sau după ploi torenţiale, riscă să pătrundă pe terenurile oamenilor.

Pe de altă parte, barajele sunt folosite aproape întotdeauna şi pentru producerea energiei electrice prin realizarea simultană a unor hidrocentrale sau chiar şi pentru navigaţie maritimă şi irigaţii.

Care sunt însă cele mai impresionante baraje din lume? În funcţie de criteriile pe care le iei în calcul, există mai multe moduri de a cataloga barajele. Cel mai corect dintre acestea este însă capacitatea rezervorului, întrucât aceasta caracteristică este cunoscută încă din faza de construcţie şi reprezintă volumul total de apă pe care îl poate reţine barajul la un moment dat.

Există însă şi posibilitatea de a clasifica barajele după volumul structurii propriu-zise a barajului sau după înălţimea acestuia, însă aceste repere nu sunt la fel de relevante. De exemplu, un baraj poate avea un volum mare de material de construcţie sau o înălţime generoasă fără să suporte o cantitate foarte mare de apă.

Prin urmare, iată cele mai mari baraje din lume în funcţie de capacitatea rezervorului:

Locul 10 – barajul Sanmenxia din China – 65 kilometri cubi

Sanmenxia este un baraj de beton realizat pe cursul de mijloc al Râului Galben din estul Chinei, amplasat în apropierea localităţii Sanmenxia. Cu o înălţime de 106 metri, barajul a fost construit între 1957-1960 şi a ajuns inclusiv pe bancnotele chinezeşti, însă mândria conducerii ţării a fost lovită din plin: barajul a avut nevoie de restaurare după ce acumularea sedimentelor în rezervor a generat mai multe inundaţii. Acest gen de probleme cu continuat însă şi după finalizarea renovaţiilor, iar un hidrolog chinez care s-a opus public proiectului a fost trimis în închisoare.

Barajul Sanmenxia din China

Barajul Sanmenxia din China

Locul 9 – Staţia Hidrologică Zeya din Rusia – 68.4 kilometri cubi

Barajul Zeya, situat în Rusia pe râul cu acelaşi nume, are mai mult un rol economic, întrucât a fost construit între 1964-1975 pentru amplasarea a şase turbine hidroelectrice cu o capacitate instalată de 1290 MW. Acestea generează în fiecare an aproape 5 TWh de electricitate. Ruşii au avut nevoie de peste două milioane de metri cubi de beton pentru barajul care la finalizare avea o înălţime de 112 metri.

Barajul Zeya din Rusia

Barajul Zeya din Rusia

Locul 8 – barajul Krasnoyarsk din Rusia – 73.3 kilometri cubi

Tot în Rusia se află poziţionat şi barajul Krasnoyarsk de pe râul Yenisey, însă acesta are în principal un scop industrial. Prin intermediul a 12 unităţi care generează în total 6000 MW, barajul furnizează energie electrică pentru cele trei fabrici de aluminiu cunoscute sub numele scurt de KrAZ. Rezervorul barajului acoperă o suprafaţă de circa 2000 de kilometri pătraţi, iar înălţimea lui este de 124 de metri. Atât fabricile, cât şi barajul sunt deţinute de Rusal, cel mai mare producător de aluminiu din lume.

Barajul Krasnoyarsk din Rusia

Barajul Krasnoyarsk din Rusia

Locul 7 – barajul WAC Bennett din Canada – 74.3 kilometri cubi

Cu o investiţie de 750 de milioane de dolari, canadienii au construit barajul WAC Bennett pe Râul Peace din Brtitish Columbia. Cu o suprafaţă de 1773 kilometri pătraţi, barajul a condus la formarea Lacului Williston şi beneficiază de staţia de generare G.M. Shrum, care are o putere instalată de 2790 MW. Proiectul, realizat în perioada 1961-1967, a generat la vremea respectivă numeroase controverse, întrucât a necesitat relocarea unui număr mare de localnici şi a avut efecte negative asupra mediului înconjurător.

Barajul WAC Bennett din Canada

Barajul WAC Bennett din Canada

Locul 6 – barajul Guri din Venezuela – 135 kilometri cubi

Barajul Guri este cea mai importantă construcţie din Venezuela. Nu prin prisma dimensiunilor sale, ci datorită utilităţii sale: cu o putere instalată de peste 10.000 MW, hidrocentrala de aici asigură peste 30% din producţia de electricitate a întregii ţări, însă o parte din aceasta este exporatată în Columbia şi Brazilia. Construcţia barajului a durat peste două decenii şi a fost finalizată în 1986, iar în prezent există un proiect de modernizare. Barajul are doar 16 metri în înălţime, una dintre cele mai mici valori pentru barajele din acest top, însă în lungime măsoară 1300 de metri.

Barajul Guri din Venezuela

Barajul Guri din Venezuela

Locul 5 – Barajul Daniel-Johnson din Canada – 141.9 kilometri cubi

Daniel-Johnson este cel mai mare baraj din lume construit pe baza unor arcade şi a fost realizat pe baza a 2.2 milioane de metri cubi de beton. Cu o înălţime de 214 metri, barajul a fost construit cu scopul de a genera electricitate prin intermediul a două centre cu o capacitate totală de 2656 MW. Numele iniţial al barajului era Manic-5, însă a fost botezat Daniel-Johnson în memoria primarului din Quebec şi iniţiatorului proiectului cu acelaşi nume, care a încetat din viaţă chiar în ziua în care trebuia să inaugureze investiţia.

Barajul Daniel-Johnson din Canada

Barajul Daniel-Johnson din Canada

Locul 4 – barajul Akosombo din Ghana – 150 kilometri cubi

Poate părea greu de crezut, dar Ghana ocupă locul patru în acest clasament cu barajul Akosombo, care a generat Lacul Volta, cel mai mare lac de rezervor după suprafaţa ocupată (8500 de kilometri pătraţi). Construcţia a fost realizată în cinci ani pentru a furniza energie electrică în localităţile din zonă, însă nu mai puţin de 300.000 de oameni trăiesc în regiune datorită pescuitului.

Barajul Akosombo din Ghana

Barajul Akosombo din Ghana

Locul 3 – Marele Baraj Aswan din Egipt – 157 kilometri cubi

Aswan este un baraj de terasament construit cu scopul principal de a evita inundaţiile anuale produse de Râul Nil în zona localităţii Aswan din Egipt. În plus, o parte din apă stocată este folosită pentru irigaţii, iar constructorii au profitat de oportunitate pentru a produce şi electricitate prin intermediul unei hidrocentrale. Barajul are o lungime de 3.8 kilometri, la baza sa are un diametru de 980 de metri, iar debuitul maxim al apei este de 11000 de metri cubi pe secundă.

Marele Baraj Aswan din Egipt

Marele Baraj Aswan din Egipt

Locul 2 – barajul Bratsk din Rusia – 169 kilometri cubi

Barajul Bratsk este unul dintre principalele simboluri ale Siberiei şi a fost finalizat în 1967, deţinând pentru patru ani titlul de cel mai mare producător individual de energie electrică, datorită producţiei anuale de 22.6 TWh. Barajul a condus la formarea Lacului Angara şi a unui rezervor cu suprafaţa de 5540 kilometri. Cu o lungime de 1452 de metri, barajul include la suprafaţă, adică la 125 de metri deasupra nivelului solului, o autostradă şi o linie de cale ferată.

Barajul Bratsk din Rusia

Barajul Bratsk din Rusia

Locul 1 – barajul Kariba din Zimbabwe – 180.6 kilometri cubi

Barajul Karima este realizat la graniţa dintre Zimbabwe şi Zambia şi a fost construit de o companie italiană între 1955-1959. Lacul Kariba astfel creat are o capacitate de stocare de 185 de kilometri cubi de apă şi o suprafaţă de 5580 kilometri pătraţi. Scopul principal al barajului este producţia de energie electrică, iar Zimbabwe şi Zambia au fiecare câte o staţie de putere care funcţionează independent. Barajul nu a fost însă scutit de probleme: în urma unor ploi torenţiale, autorităţile au fost nevoite să elibereze cantităţi mari de apă din rezervor care au condus la evacuarea a 130.000 de oameni.

Barajul Kariba din Zimbabwe

Barajul Kariba din Zimbabwe

Concluzii

Oamenii au construit baraje cu scopuri diverse, de la eliminarea pericolului unor inundaţii şi până la producerea de energie electrică prin hidrocentrale. De altfel, pentru unele ţări precum cele africane sau sud-americane, astfel de hidrocentrale joacă un rol esenţial în producţia de energie electrică.

Construcţia unor baraje nu este însă lipsită de probleme, care variază de la evacuarea unor locuitori şi până la producerea unor erori de construcţie care pot conduce la fisuri sau chiar surpări ale barajelor.

3 comentarii

  1. Cristian

    17 septembrie 2015 la 01:58

    Ce articol e asta? La numarul 6 e poza barajului itaipu din Brazilia, si nu din Venezuela

  2. cyoby

    2 noiembrie 2015 la 16:10

    PĂI,CHINEZII AU CEL MAI MARE BARAJ DIN LUME,DE PE FLUVIUL YANG T

    • Sandel

      13 ianuarie 2016 la 14:37

      CYOBY …ai dreptate…dar cele din China ….sunt ca zveltete ….dar ca volum este cel din Zimbabwe…urmat de Bratsk si Aswan ;)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Atenţie: Toate comentariile sunt aprobate manual, de aceea ele vor apărea cu o mică întârziere pe site, atât timp cât respectă regulile bunului simţ.
X
Conținutul de pe GiZ este disponibil gratuit datorită reclamelor pe care ți le afișăm. Te rugăm să dezactivezi Ad Blocker-ul atunci când intri pe site-ul nostru. Îți mulțumim.

Folosim cookie-uri fără de care site-ul nu poate funcționa corespunzător. Nu colectăm date personale pentru profilarea utilizatorilor.  Sunt de acord  Află mai multe  Detalii despre cookie-uri