Atari – Povestea companiei care a creat industria jocurilor video
“Atari a demonstrat că oamenii tineri au capacitatea de a fonda companii mari. Fără acest exemplu, ar fi fost mai greu pentru Steve Jobs sau Bill Gates să facă ce au făcut” – Nolan Bushnell, fondatorul Atari.
Pong, Home Pong, Atari 2600, Asteroids sau Pac Man sunt doar câteva nume care stârnesc nostalgii în rândul celor care şi-au trăit tinereţea în anii ‘70-’80. Toate se leagă de Atari, compania fondată în 1972 care avea să deschidă drumul pentru industria jocurilor video.
Istoria americanilor, care îi include şi pe celebrii Steve Jobs şi Steve Wozniak, dar şi pe una dintre primele femei care a lucrat în această industrie, este presărată cu numeroase poveşti fabuloase care dezvăluie faţa umană a băieţilor din spatelor monitoarelor.
Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Atari, GiZ îţi propune să afli detalii picante despre istoria companiei.
1972 – De la Syzygy la Atari
“Singura întrebare pe care mi-am pus-o a fost cum să dezvolt jocurile video pentru toată lumea, nu numai pentru noi, cei care ne furişăm noaptea în laboratoarele facultăţii” – Nolan Bushnell, referindu-se la faptul că a înfiinţat compania cu scopul de a iniţia industria de jocuri video.
Suntem în 1969. Nolan Bushnell este un tânăr inginer în vârstă de 26 de ani pasionat de jocul video Spacewar care munceşte în dormitorul fiicei sale şi, un an mai târziu, termină de realizat o clonă a acestuia, numită Computer Space.
Întrucât nu are bani să iasă singur pe piaţă cu acest joc, îi oferă licenţa unui afacerist pe nume Bill Nutting, iar titlul apare ca fiind produs de compania Syzygy Engineering fondată de Bushnell în 1969. În astronomie, syzygy este termenul utilizat pentru a descrie alinierea în linie dreaptă a trei corpuri cereşti, de regulă Pământul, Luna şi Soarele.
Datorită succesului înregistrat de Computer Space, Bushnell decide să vândă pe cont propriu următorul său joc, motiv pentru care îşi uneşte forţele cu prietenul şi partenerul său Ted Dabney. Descoperă însă că numele Syzygy este deja utilizat de un producător de …lumânări şi candele şi de un altul care produce acoperişuri pentru case, astfel că cei doi fondatori optează pentru numele Atari. Legenda spune că Bushnell a ales acest nume ca referinţă la numele unei poziţii de tip “şah” din Go, unul dintre jocurile sale preferate.
1972 – Pong iniţiază industria jocurilor video
“Pariez că pot face întregul joc în hardware” – Nolan Bushnell, despre planurile pentru Pong.
Prima idee a lui Bushnell după fondarea Atari este realizarea unui joc de tenis de masă, cunoscut în limbaj popular drept ping-pong. În acest sens, îl angajează pe designerul Al Alcorne, care în acelaşi an 1972 concepe jocul care avea să fie botezat Pong.
Nu-ţi imagina că este vorba doar despre un joc la nivel de software. Vorbim despre un aparat asemănător cu celebrele “slot machines” pe care le vezi în aproape orice sală de jocuri, dar care poate rula un singur joc, şi anume Pong.
Aparatul este instalat în numeroase baruri americane şi alte locuri de acest fel şi are o priză fabuloasă la public, devenind astfel primul joc video comercial de succes.
Pentru generaţia anilor 2000, acest lucru poate fi considerat o nebunie în condiţiile în care grafica jocului Pong este foarte rudimentară dacă o raportăm la ceea ce putem juca astăzi pe PC-uri şi console:
Unicul scop al jocului este să dai în mingea de ping-pong cu paleta, în condiţiile în care fileul are mai mult rol decorativ, iar cel care nu reuşeşte să facă acest lucru la timp pierde punctul. Scorul este afişat în partea superioară a ecranului.
1975 – Home Pong, prima consolă “adevărată” pentru acasă
“Am avut mulţi imitatori. Creativitatea şi inovaţia erau singurele arme pe care le aveam” – Nolan Bushnell despre faptul că multe companii au copiat Pong.
Succesul Pong a determinat apariţia industriei jocurilor video, numeroase alte companii intrând în această afacere prin propriile aparate cu jocuri care copiau Pong şi, ulterior, cu propriile jocuri.
Confruntat cu această problemă, Bushnell decide că singura metodă pentru a rămâne cel mai bun este să vină cu ceva inovator. Lansează câteva jocuri noi (Space Race şi Rebound în 1973, Grand Track 10 Formula K şi World Cup Football în 1974, primele jocuri arcade de curse şi fotbal), însă dă lovitura de graţie abia în 1975 când lansează Home Pong, o consolă video de mici dimensiuni pentru acasă. Inevitabil, şi această consola este copiată de rivali.
1976 – Steve Jobs şi Steve Wozniak dezvoltă Breakout
“Have fun, make money” – Titlul unei oferte de muncă la Atari într-un anunţ de mică publicitate
Cu numai un an înainte de fondarea companiei Apple, Steve Jobs decide să renunţe la cursurile Universităţii din Reed şi să-şi caute un loc de muncă în localitatea părintească Los Altos. Este atras imediat de unul dintre anunţurile din ziare datorită titlului ales: “Have fun, make money” şi trece cu bine de interviu, devenind unul dintre primii 50 de angajaţi ai companiei Atari.
Prima sa misiune la Atari este să realizeze Breakout, un joc în care obiectivul este să distrugi mai multe straturi de cărămizi cu o minge şi pentru care urma să primească 750 de dolari. Decide să apeleze la unul dintre bunii săi prieteni, pe nume Steve Wozniak, datorită abilitaţilor sale de a realiza jocuri de acest tip, banii urmând să fie împărţiţi în mod egal.
Pentru a realiza jocul, Wozniak nu mai doarme timp de patru nopţi, timp în care Jobs îşi impune propriul punct de vedere asupra designului, indiferent de obiecţiile primite de la Wozniak. De altfel, aceasta manieră de lucru avea să devină o practică obişnuită pentru Jobs în stabilirea designului pentru iPod, iPhone sau iPad. Pentru performanţa de a preda jocul în numai patru zile, Atari îl recompensează pe Jobs cu un bonus, însă acesta nu îi spune nimic lui Wozniak şi îi oferă doar 375 de dolari, conform înţelegerii iniţiale.
1977 – Atari 2600: consola de jocuri care “sparge” piaţa
“Nimeni nu percepea jocurile ca pe o afacere, aşa că a fost dificil să obţin finanţare” – Nolan Bushnell despre decizia de a vide Atari companiei Warner.
Impulsionat de succesul lui Home Pong, Bushnell decide că este momentul să dezvolte o consolă de jocuri pentru acasă revoluţionară. Din lipsă de fonduri pentru finalizarea producţiei, Bushnell decide să vândă Atari companiei Warner Communications cu condiţia să rămână preşedintele consiliului de administraţie.
Deşi mai târziu avea să admită că vânzarea companiei a fost “probabil o greşeală”, Bushnell îşi duce planul la bun sfârşit cu fondurile primite de la Warner şi lansează în 1977 consola Atari VCS (Video Computer System), care în 1982 avea să fie redenumită în Atari 2600.
Noua consolă utilizează ca hardware o serie de microprocesoare care ajută la reducerea dimensiunilor, dar principalul avantaj este introducerea conceptului de jocuri pe casete. Astfel, consola de jocuri nu este dedicată unui singur joc preinstalat pe sistem, putând fi utilizată şi pentru alte jocuri care urmau să fie dezvoltate pe acelaşi suport.
Rezultatul? Atari VCS şi, respectiv, Atari 2600 devin foarte populare, iar numeroase companii încearcă să profite de acest lucru prin lansarea a numeroase jocuri pe casete disponibile pentru această consolă. Practic, acesta este momentul unei noi revoluţii în industria jocurilor video, o revoluţie marcată de apariţia jocurilor pe casete, indepdente de un anumit produs hardware.
1978 – 1982 – Jocuri de succes pe bandă rulantă
Lansarea unei console pe care puteai juca mai multe jocuri a condus inevitabil la concentrarea atenţiei pe dezvoltarea unor noi jocuri, în detrimentul îmbunatăţirii consolei în sine.
De aceea, nu este deloc surprinzător că anii de după lansarea Atari VCS (Atari 2600) au fost caracterizaţi de o avalanşă de jocuri care s-au dovedit a fi foarte populare.
În 1978, Atari Football devine al doilea joc arcade care utilizează un trackball (primul a fost un joc de fotbal lansat de Taito). Bazat pe regulile din fotbalul american, jocul presupune rotirea permanentă a trackball-ului, ceea ce generează un grad de oboseală ridicat pentru jucători. Dezvoltat iniţial pentru a fi jucat în doi, Atari Football primeşte în 1979 o versiune pentru patru jucători.
Tot în 1979 apare Asteroids, un joc în care jucătorul este la bordul unei nave spaţiale şi trebuie să distrugă şi să se ferească din calea asteroizilor. Principiul simplu de joc a făcut ca Asteroids să devină unul dintre cele mai populare şi mai bine vândute jocuri arcade din istorie cu 70.000 de exemplare.
Un an mai târziu, Atari dezvoltă Battlezone, un joc cu efecte 3D şi grafică vectorială în care obiectivul era să elimini o serie de tancuri şi “super-tancuri”. Datorită graficii nemaivăzute până atunci, jocul devine foarte popular şi atrage atenţia inclusiv armatei americane, care decide să dezvolte o versiune proprie pentru antrenarea soldaţilor.
Anul 1981 avea să marcheze apariţia jocului Centipede, la a cărui dezvoltare o contribuţie esenţială a avut-o Dona Baily, una dintre puţinele femei care lucrau în industria jocurilor la vremea respectivă şi singura angajată de sex feminin de la Atari. Baily a ales acest joc dintr-o colecţie de 30 de proiecte pentru că… era singurul care nu părea foarte violent. În limba româna, centipede înseamnă miriapod şi semnifică o clasă inferioară de animale, de regulă insecte, care au corpul alcătuit din mai multe segmente şi cu multe picioare.
“Partea cu împuşcături era subînţeleasă, pentru că dacă insecta multi-segmentată este răul, iar jucătorul este în partea de jos a ecranului, cam trebuie să o împuşti. Dar nu părea atât de rău să împuşti o insectă” – Dona Baily despre motivele pentru care a ales dezvoltarea acestui joc.
1982 – Primele efecte negative ale goanei după vânzări
Celebrul joc Pac Man îşi face apariţia pe piaţă în 1982 sub semnătura companiei Namco şi se bucură imediat de un succes furibund. Atari decide să realizeze propria versiune a jocului pentru lansarea Atari 2600, o consolă practic identică cu Atari VCS, însă grăbeşte dezvoltarea titlului şi acesta ajunge pe piaţa în preajma Crăciunului fără să fie finalizat.
În acelaşi an, Atari decide să dezvolte un joc pe baza celebrului film “E.T. the Extra-Terrestrial” regizat de Steven Spielberg, însă tergiversarea negocierilor lasă companiei doar cinci săptămâni pentru realizarea jocului în perspectiva unei lansări înaintea Crăciunului.
1983 – 1985 – Prăbuşirea
Pac Man by Atari şi E.T. the Extra-Terrestrial sunt două dintre motivele pentru care utilizatorii îşi pierd încrederea în industria jocurilor video în următorii trei ani. Lansarea unor jocuri slabe, evident nefinalizate şi doar pentru a face profit, la care se adăugă prezenţa a numeroase console de jocuri care copiază modelul Atari a determinat o scădere dramatică de vânzări în acest domeniu.
La acest lucru s-a adăugat şi creşterea în popularitate a computerelor personale, care în această perioadă devin din ce în ce mai mici şi mai ieftine (câteva exemple: Atari 400, Atari 800, TI 99/4A, Commodore VIC-20 şi Commodore 64).
Astfel, veniturile din industria jocurilor video au scăzut de la 3.2 miliarde de dolari în 1983 la numai 100 de milioane de dolari în 1985, corespunzător unui procent halucinant de 97%.
În cazul lui Pac Man, Atari a investit sume mari de bani în marketing şi a ajuns să vândă puţin peste jumătate din copiile produse, ceea ce a condus la pierderi financiare semnificative. Şi mai dramatică este însă “reţeta succesului” pentru E.T. the Extra-Terrestrial, care a devenit cunoscut drept unul dintre cele mai proaste jocuri din istorie.
Întrucât nu a avut ce să facă cu numeroasele copii rămase nevândute, Atari a decis să le… îngroape pe un teren pe care îl deţinea în New Mexico. Evenimentul a ajuns rapid în presă şi a devenit practic simbolul recesiunii din jocurile video din perioada 1983-1985. În acelaşi timp, a fost şi simbolul prăbuşirii Atari.
1984 – 2012 – Vânzări succesive
În urma dezastrului financiar din 1983, Warner vinde Atari în 1984, însă compania avea ulterior să fie împărţită pe bucăţi şi să-şi schimbe de mai multe ori proprietarii. Lansările de produse continuă, punctele de referinţă fiind Atari Lynx (1988, prima consolă de jocuri color portabilă), Atari Falcon 30 (1992, computer personal) sau Atari Jaguar (1993, sistem multimedia).
În 1999, Atari este cumpărată integral de producătorul francez de jocuri pentru console Infogrames, iar 10 ani mai târziu acesta decide să-şi schimbe numele în Atari, ocazie cu care fondatorul Nolan Bushnell revine în companie drept consultant.
În prezent, noul Atari se laudă cu dezvoltarea a peste 400 de jocuri pentru numeroase platforme, de la PC şi console video la smartphonuri şi tablete.
“Brandul Atari este încă puternic, nu este doar ceva retro. Are multă proprietate intelectuală şi mulţi oameni încă se gândesc la Atari ca la o companie de inovaţie” – Nolan Bushnell despre actuala companie Atari.
Surse pentru informaţii şi fotografii: Wired, Time, CNN, RegHardware, Technologizer, MCurrent, VancouverDesi, Engadget, The Register, Snopes, Atari Museum, AtariAge, AtariBook, Steve Jobs (biografia autorizată), Wikipedia (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7).