Asus TUF Gaming FX505DV review și teste (AMD Ryzen, RTX 2060) – gaming de buget

La momentul acestui articol, seria TUF Gaming a celor de la Asus include cele mai accesibile laptop-uri de gaming cu cipuri GTX 1660Ti și RTX 2060 ale momentului, fără a face rabat de la câteva alte elemente extrem de importante în cazul unui astfel de produs: tastatura iluminată RGB, construcția de calitate și un ecran rapid, cu rată de refresh ridicată.

În cazul acestui articol vom analiza cel mai nou membru a seriei TUF Gaming, versiunea FX505VD, echipată cu un ecran IPS de 120 Hz, procesor AMD Ryzen 7, stocare SSD și grafică Nvidia RTX 2060. De altfel, nu orice versiune de RTX 2060, ci implementarea supratactată la 90W, cea de regulă întâlnită pe computere semnificativ mai scumpe, precum Asus ROG Scar III sau MSI GE65 Raider.

Toate acestea sunt disponibile la un preț surpinzător de competitiv, de sub 4000 de lei. De altfel, Asus-ul TUF Gaming FX505VD este la acest moment cel mai ieftin notebook cu acest tip de dotări, chiar mai ieftin decât versiunile cu grafică GTX 1660Ti. Acest lucru s-ar putea sa se schimbe in timp, așadar verificați când citiți articolul.

Una peste alta, în rândurile de mai jos am adunat impresiile utilizării acestui laptop, cu bune și cu rele, pentru a vă ajuta să decdeți dacă acesta este produsul adecvat nevoilor și bugetului vostru, sau nu.

Specificații Asus TUF Gaming FX505DV

Construcție și design

Diferențele constructive și vizuale între noul TUF Gaming FX505 și generația anterioară din 2018 sunt puține și subtile, de aceea voi trimite cititorul către articolul vechi pentru detalii mai bogate.

Pe scurt, noul laptop de gaming ASUS este disponibil în trei culori, Gold Steel, Red Matter și Stealth Black, iar noi l-am testat pe cel din urmă. Acesta are aspectul cel mai aerisit dintre toate trei și nici nu este decorat pe capac cu sigla iluminată ASUS, însă este plin de etichete pe care ar trebui să le înlăturați cât mai repede posibil.

Varianta Stealth Black a lui TUF Gaming FX505 este confecționată integral din plastic, însă este un material de calitate superioară care pare solid și oferă o senzație plăcută la atingere. Forma aleasă de ASUS este una destul de compactă, deși nu atât de subțire și ușoară precum cea remarcată la Zephyrus G, iar dacă ecranul are o buză inferioară masivă, celelalte laturi ale ramei sunt subțiri și completează astfel laptopul la nivelul pretențiilor din 2019.

Carcasa laptopului este proiectată să corespundă standardului de rezistență MIL-STD-810G și ar trebui să facă față fără probleme utilizării cotidiene. Nu am auzit până acum plângeri referitoare la rezistența carcaselor folosite pentru întreaga gamă FX, însă nu strică să folosiți o husă protectoare în cursul deplasărilor. Capacul ecranului este bine construit, însă se remarcă o ușoară tendință de torsiune. Aceasta este vizibilă și în zona tastaturii, deci TUF Gaming FX505 este un laptop destul de bine făcut, însă sub nivelul modelelor de vârf din zilele noastre.

ASUS TUF Gaming FX505 este un laptop cu ergonomie bună, remarcându-se aici palmrest-ul amplu, muchiile și colțurile rotunjite, difuzoarele amplasate pe laterale și picioarele de sprijin cu aderență bună. Sistemul de închidere este însă dur, necesitând ambele mâini pentru operare, iar unghiul maxim de deschidere al ecranului este de numai 145 de grade.

Deși designul sugerează altceva, fantele de admisie ale sistemului de răcire de pe capacul inferior sunt destul de mici. Acestea sunt completate de intrările pentru aer amplasate pe latura din dreapta și deasupra tastaturii, în timp ce evacuarea aerului cald se face prin spate, o încercare de optimizare a fluxului de aer și minimizării admisiei de praf care însă ceva probleme, după cum vom vedea imediat.

Conectorii sunt amplasați în totalitate pe latura stângă a carcasei, lăsând partea dreaptă complet goală, și oferă USB-A, HDMI și Ethernet. Nu există însă cititor de carduri și nici conectori USB-C.

Tastatură și touchpad

TUF Gaming FX505 oferă o tastatură cu iluminare RGB cu patru zone active și suport AURA. Este cam același model de pe generația anterioară, oferind o aranjare standard pentru blocul ASCII, un bloc numeri compact și taste direcționale cam înghesuite. Tastele au un finisaj cauciucat foarte plăcut la atingere, iar tastele WASD sunt transparente, și deci și mai puternic iluminate de către sistemul AURA care poate fi controlat din cadrul aplicației centrale Armoury Crate.

Tastatura este rapidă și tăcută, oferind un mecanism cu cursă lungă de 1,8 milimetri și activare adâncă. Tastele sunt însă cam ușor de apăsat și nu oferă un răspuns prea mare, deci unii utilizatori vor remarca faptul că nu pot sesiza dacă apăsările sunt făcute corect. Eu am avut ceva probleme de adaptare și am pierdut din acuratețea cu care sunt obișnuit, însă dacă acest aspect se va ameliora în timp, este clar că pe piață găsim implementări mai bune decât cea de pe TUF Gaming FX505.

Touchpad-ul oferit de Synaptics are dimensiuni satisfăcătoare și o suprafață din plastic cu sensibilitate bună care nu are probleme cu gesturile complexe sau atingerile rapide. Mecanismul ascuns dedesubt este ferm și oferă răspuns bun, însă este cam zgomotos. În plus, apăsările fac să vibreze întregul touchpad chiar și atunci când touchpad-ul este folosit cu blândețe, opțiunea nefiind deci recomandată pentru mediile care necesită liniște.

Ecran

Laptopul TUF Gaming FX505 oferă două tipuri de ecrane, unul cu rată de împrospătare de 60 Hz, iar cel de-al doilea cu 120 Hz, ambele folosind un panou IPS cu luminozitate și contrast medii, dar cu o reproducere coloristică cam slabă. SIstemul testat de noi a folosit ecranul de 120 Hz, un model Panda LM156LF-GL03 pe care-l știm deja de la modelul ASUS Zephyrus G GA502, în timp ce modelele mai ieftine folosesc tot un panou Panda, un LM156LF pe care l-am mai văzut pe ASUS TUF FX505DY.

Panoul de 120 Hz testat de noi nu este rău pentru un laptop de gaming din gama inferioară, și chiar dacă nu este atât de strălucitor, corect coloristic sau rapid ca ecranele moderne de 144 Hz și 3 ms, rămâne o opțiune mulțumitoare atât timp cât nu încercați să-l folosiți în lumina puternică de exterior și are un refresh suficient de mare pentru a elimina tearing-ul.

• Panel Hardware ID: Panda LM156LF-GL03;
• Coverage: 64% sRGB, 44% AdobeRGB, 45% DCI P3;
• Measured gamma: 2.13;
• Max brightness in the middle of the screen: 208 cd/m2 on power;
• Contrast at max brightness: 1000:1;
• White point: 7000 K;
• Black on max brightness: 0.20 cd/m2;
• PWM: No.

Din motive necunoscute, ecranul a fost mai întunecat decât m-aș fi așteptat și mai întunecat decât implementarea de pe GA502, deci trebuie să fiți atenți în momentul achiziției, pentru că sunt posibile variații la acest capitol.

Cu o luminozitate maximă care abia trece de 200 nits, ecranul va fi suficient de bun în interior, dar va avea probleme cu lumina în exterior și chiar în mediile interioare puternic luminate. Acuratețea coloristică este slabă, deci va trebui să conectați un monitor extern pentru activitățile care necesită precizie, însă probabil că veți remarca nuanțele spălăcite și în activitățile banale precum redarea video.

Privind partea plină a paharului, ecranul este însă măcar rapid, nu folosește PWM pentru ajustarea luminozității, are un nivel de negru bun și are o uniformitate bună la capitolele iluminare și culoare.

Configurație și performanțe

Exemplarul testat de noi oferă o configurație de vârf pentru linia FX505, acesta oferind un procesor AMD Ryzen 7 3750H, 32 GB de memorie, o unitate de stocare NVMe PCIe 2x în format M.2 și interfață grafică duală NVIDIA GeForce RTX 2060 90W secondată de Radeon RX Vega 10.

Procesorul Ryzen 7 3750H este cel care face ca acest laptop să fie diferit de majoritatea ofertelor concurente. Un procesor cu patru nuclee și opt fire de execuție, acesta are un TDP de 35W și concurează cu procesoarele Intel cu TDP de 45W precum Core i5 8300H sau 9300H, fără a se putea însă ridica la nivelul unui procesor i7 cu șase nuclee. De asemenea, și interfața grafică RX Vega 10 este performantă, deși utilitatea ei este negată de interfața grafică dedicată NVIDIA, prețul competitiv și consumul mai mic rămânând astfel singurele avantaje reale în fața ofertelor rivale de la Intel.

TUF Gaming FX505DV oferă o implementare de vârf RTX 2060 cu TDP de 90W, la fel ca laptopurile de gaming din gama superioară precum Asus ROG Scar III sau MSI GE65 Raider, acest aspect fiind o surpriză dacă ținem cont că avem de-a face cu un laptop mai accesibil. Trebuie să menționăm că laptopul a venit echipat cu un singur modul de memorie, însă suportul dual-channel este foarte important pentru jocuri, de aceea am făcut și testele după adăugarea unui al doilea modul.

Unitatea SSD inclusă este produsă de Micron, folosește memorii NAND de tip QLC și are o interfață PCIe 2x, deci nu este foarte rapid, dar rămâne suficient de rapid pentru un utilizator normal. Se pare că PCIe 2x este o limitare a interfeței M.2, de aceea, deși înlocuirea unității de stocare este posibilă, nu recomandăm achiziția unor unități SSD de top, pentru că nu vor funcționa la parametri maximi.

Toate aceste componente pot fi accesate ușor prin simpla înlăturare a capacului inferior, aici găsindu-se cele două locașuri pentru memorie și cele două pentru unitățile de stocare. Placa video și procesorul sunt, așa cum era de așteptat, lipite pe placa de bază.

Laptopul poate ataca fără nici o problemă activitățile uzuale, rămânând în acest timp rece și tăcut, deși ventilatoarele nu prea reușesc să se oprească de tot nici în timpul activităților banale. Aplicația Armoury Crate oferă trei profiluri energetice: Silent, Balanced și Turbo. Primul profil este util doar pentru activitățile de bază precum vizionarea filmelor, deoarece laptopul sacadează în sarcinile pretențioase, utilizatorii urmând probabil să comute doar între Balanced, util pentru activitățile uzuale, și Turbo, util pentru jocuri și aplicații gurmande. Mai jos se poate vedea comportamentul lui Asus TUF Gaming FX505 în activitățile uzuale.

Trecând la activitățile mai serioase, am testat procesorul cu CineBench R15 folosit timp de 10 cicluri cu pauze de 2 – 3 secunde între acestea și cu profilul Turbo activat. Ryzen 7 3750H s-a stabilizat la frecvențe de 3,7 GHz, temperaturi de numai 67 – 70 de grade și un TDP raportat de numai 18,5 W, o eroare de HWInfo, deoarece este jumătate din limita de 35W, scorurile CineBench obținute fiind de 770 puncte.

Deoarece nu există o metodă pentru reducerea frecvenței de alimentare a procesorului, am făcut toate testele la valorile prestabilite de către producător. Performanța pe baterie este limitată, rezultatele obținute cu profilul Balanced activat (Turbo nu mai este valabil în acest caz) fiind de circa 480 de puncte în condițiile în care frecvențele sunt limitate la 2,8 GHz iar TDP-ul este și el limitat la 13W. În acest caz, temperaturile pe procesor au urcat la 57 – 60 de grade.

Am trecut apoi la testele combinate de procesor și placă video. 3DMark Stress Test a trecut fără probleme de cele 20 de cicluri, în timp ce Luxmark 3.1 a oferit o încărcare maximă concomitentă care nici ea nu a pus probleme. Se observă că laptopul favorizează performanțele pe GPU, care a funcționat la capacitate maximă de-a lungul tuturor testelor, însă procesorul a fost limitat la un TDP de 20W și frecvențe maxime de 1,8 GHz.

Am trecut apoi la suita tradițională de teste sintetice, și acestea fiind folosite mai întâi cu profilul Turbo activat.

• 3DMark 11: 15343 (Graphics – 21349, Physics – 8429);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 12794 (Graphics – 16142, Physics – 11436);
• 3DMark 13 – Time Spy: 5534 (Graphics – 6290, CPU – 3293);
• Unigine Superposition – 1080p Extreme: 3819;
• PCMark 10: 4316 (Essentials – 7695, Productivity – 6076, Digital Content Creation – 4667);
• PassMark: Rating: 4014, CPU mark: 9766, 3D Graphics Mark: 8875.
• GeekBench 4.4.2 64-bit: Single-Core: 4240, Multi-core: 13239;
• GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 974, Multi-core: 3660;
• CineBench R15 (best run): CPU 776 cb, CPU Single Core 153 cb;
• CineBench R20 (best run): CPU 1727 cb;
• x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 152.24 fps, Pass 2 –43.92 fps;
• x265 HD Benchmark 64-bit: 74.76 s.

Am refăcut apoi o parte dintre aceste teste după ce am overclockat placa video cu 180 MHz pe nucleu și 1000 MHz pe memorie, cele mai performante setări care au fost totodată stabile.

• 3DMark 11: 15611 (Graphics – 22453, Physics – 8193);
• 3DMark 13 – Fire Strike: 13209 (Graphics – 17292, Physics – 10615);
• 3DMark 13 – Time Spy: 5886 (Graphics – 6733, CPU – 3438);
• Unigine Superposition – 1080p Extreme: 4076;
• PassMark: Rating: 3894, CPU mark: 9755, 3D Graphics Mark: 9019.

Acest profil de overclock aduce un spor de performanță de 5 – 10 procente pe GPU, însă duce totodată și la scăderea scorurilor pe CPU, deoarece acesta din urmă atinge temperaturi prea mari și este forțat să-și coboare frecvențele de lucru. O scădere a tensiunii de alimentare ar fi rezolvat sau măcar îmbunătățit acest aspect, dar, după cum ziceam, acest lucru nu este posibil.

Impactul acestui overclock asupra temperaturilor nu este prea mare, însă acestea erau ridicate oricum de la bun început. În acest caz, și procesorul și placa video ating temperaturi de 85 – 95 de grade, ceea ce e prea mult și destul de nesigur pe termen lung.

Am testat apoi cu o serie de jocuri DirectX 11 și DirectX 12, mai jos putându-se vedea rezultatele cu toate cele trei profiluri energetice, și suplimentar cu profilul Turbo și overclock.

HWInfo arată comportamentul lui TUF Gaming FX505 în Far Cry 5, Witcher 3 și Shadow of Mordor la setările implicite cu profilul Turbo activ, ventilatoarele ajungând în acest caz la turații de peste 5700 rpm și un nivel de zgomot de 47 – 48 dB.

Overclocking-ul a avut un efect asupra frecvențelor de lucru ale plăcii video, dar și asupra temperaturilor, care s-au ridicat cu 1 – 4 grade.

Comutarea pe profilul Balanced împinge și mai mult temperaturile, remarcându-se o ușoară scădere a performanțelor, dar și o scădere a nivelului de zgomot la 44 – 45 dB.

Utilizarea profilului Silent scade nivelul de zgomot la numai 38 – 40 dB, însă performanțele sunt drastic afectate, iar unele jocuri nu sunt nici măcar capabile să meargă stabil.

Utilizarea jocurilor pe baterie nu este o scenariu posibil, placa video și procesorul fiind limitate la fel ca în cazul de mai sus.

În concluzie, placa video NVIDIA și procesorul AMD sunt o platformă destul de bună pentru activități diverse și jocuri la rezoluție FullHD și detalii medii spre înalte. Platforma AMD limitează însă performanța în jocuri, un sistem similar care folosește un procesor Intel oferind un salt de performanță de 15 – 25 de procente. Acestea sunt însă și mai scumpe decât TUF Gaming FX505, ASUS ROG Strix G sau Lenovo Legion Y540 fiind cele mai apropiate ca preț. Nu trebuie uitate însă nici laptopurile bazate pe GTX 1660 Ti, care s-ar putea să ofere un raport preț/performanță mai bun.

Răcire, conectivitate și audio

TUF Gaming FX505 folosește un sistem de răcire mai complex decât modelul de anul trecut bazat pe Intel și NVIDIA, remarcându-se în special ventilatoarele mai mari cu evacuare pentru praf și conductele de transfer mai numeroase. În același timp, modelul testat acum degajă mai multă căldură și, după cum am văzut deja, noul sistem de răcire face față la limită noilor pretenții.

Atât procesorul, cât și placa video, funcționează la temperaturi mari de circa 85 – 90 grade, respectiv 80 – 85 grade. Valorile sunt mari, și cam toate laptopurile similare de 15” bazate pe soluții Intel/NVIDIA reușesc să degaje mai puțină căldură. Această căldură nu se face resimțită pe carcasă, ceea ce este bine din punct de vedere al experienței în utilizare, însă în același timp este o veste proastă pentru componentele interne care nu se împacă prea bine cu temperaturile ridicate de lucru.

M-aș fi așteptat mai mult de la acest sistem de răcire, și probabil o parte din vină o poartă fantele de admisie cam mici de pe capacul inferior. În plus, nu există opțiunea de sub-alimentare a procesorului deoarece aplicația Ryzen master încă nu este compatibilă cu procesoarele AMD pentru laptopuri.

Carcasa lui TUF Gaming FX505 este cu adevărat caldă doar în zona plăcii video pe capacul inferior, deci utilizarea pe perioade lungi sub sarcină ridicată nu este neplăcută. Ventilatoarele au turație mare și ating un nivel de zgomot mediu de 47 – 48 dB în jocuri, comutarea de la profilul Turbo la Balanced reducând ușor nivelul sonor la 45 – 46 dB, dar ridicând ușor și temperaturile interne.

Laptopul oferă interfete Gigabit Ethernet, Wireless AC și Bluetooth 5.0. Performanțele wireless au fost bune atât în apropierea router-ului, cât și la distanță după ceva obstacole, însă ratele de transfer nu au fost cele mai bune văzute până acum. Camera Web este amplasată deasupra ecranului și este însoțită de două microfoane, calitatea ei fiind mediocră, așa cum deja suntem obișnuiți în cazul laptopurilor accesibile.

Sistemul audio folosește două incinte mici care difuzează sunetul în laterale. Acest sistem acoperă suficient de bine gama înaltelor și mediilor, însă frecvențele joase sunt slab acoperite, nivelul sonor este de numai 72 – 74 dB, iar calitatea generală este modestă. Utilizarea unor căști externe a îmbunătățit prestația audio, remarcând totuși comportamentul mai slab în zona bașilor, însă trebuie să menționez că tradiționala aplicație audio ASUS Audio Wizard nu a fost disponibilă la momentul testării.

Baterie și autonomie

Capacitatea bateriei este de numai 48 Wh, destul de mică chiar și pentru un laptop din gama accesibilă deoarece alte produse rivale similare oferă în general 52 – 58 Wh. Implementarea este destul de eficientă, însă nu tot atât de eficientă precum o platformă hardware Intel/NVIDIA, în special atunci când vine vorba de scenarii cu consum energetic redus precum redarea video sau lucru în aplicații de birou, deci nu ar trebui să vă așteptați la mai mult de 2 – 4 ore de autonomie.

• 3h – editare text Google Docs, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 4h – redare video YouTube FullHD, Silent Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 4h – redare video Netflix, Silent Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 2h:30m – navigare Web intensivă, Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON;
• 1h – jocuri (Witcher 3), Balanced Mode, ecran la 40%, Wi-Fi ON, fps limit of 40.

Asus TUF Gaming FX505DV vine însoțit de un încărcător masiv și greu cu o putere de 230W, spre deosebire de modelul cu GTX 1660Ti, care oferă un model mai compact de 180W. Bateria necesită circa o oră și jumătate pentru o încărcare completă iar opțiunea de alimentare USB-C nu este implementată.

Preț și disponibilitate

Asus TUF Gaming FX505DV este deja disponibil în ofertele magazinelor la data publicării articolului. Prețurile încep de la 4000 de lei pentru modelele echipate cu Ryzen 7, 8 GB RAM, ecran de 120 Hz, NVIDIA GeForce RTX 2060 și SSD cu capacitate de 512 GB și urcă până la 5400 lei pentru modelul cu stocare duală SSD 512Gb și HDD 1 TB. Pe lângă modelul FX505DV, ASUS mai oferă și alte subversiuni de FX505 cu procesoare Ryzen 5 și NVIDIA GTX 1650 (FX505DT) sau Ryzen 7 și NVIDIA GTX 1660 Ti (FX505DU).

Foarte important de verificat dacă versiunea de interes vine cu două sau o singură plăcuță de memoria RAM, pentru că memoria dual-chanell are un impact major asupra performnțelor în jocuri.

Pentru mai multe informații despre stocuri și prețuri puteți intra aici sau aici.

Concluzie

Prețul competitiv este principalul atuu al TUF-ului Gamign FX505DV, el fiind cel mai accesibil notebook the gaming cu grafică RTX 2060 sau 1660Ti în oferta magazinelor locale la finalul anului 2019.

Pentru circa 4000 de lei, primiți un șasiu bine închegat și destul de compact, un ecran de 15-inch mat cu panel IPS la 120 Hz, tastutură RGB și specificații hardware capabile să facă față cerințelor de zi cu zi și jocurilor, la rezoluție FHD și detalii medii spre înalte.

Există însă o serie de compromisuri pe care va trebui să le acceptați atunci când alegeți un astfel de notebook. Printre acestea se numără ecranul IPS cu panel cam întunecat și culori destul de spălăcite, precum și o serie de aspecte legate de implementarea platformei AMD Ryzen. Componentele hardware rulează la temperaturi mari pe acest laptop, undeva la 80-90 de grade in jocuri și alte task-uri complexe, iar platforma Ryzen nu permite ajustări manuale, precum opțiunile Intel, astfel că nu putem îmbunătăți aceste temperaturi.

Mai mult, deși Asus-ul FX505VD implementează o versiune de top a cipului grafic RTX 2060, performanțele sale în jocuri nu se ridică nici măcar la nivelul implementărilor Intel Core i5/RTX 2060 80W, în vreme ce versiunile de top Core i7/ RTX 2060 90W obțin rezultate cu 20-25% mai bune în aceleași titluri. Explicația este dată de un mix de particularități ale platformei AMD, precum și de temperaturile mari de utilizare, ce limitează în primul rând performanțele procesorului.

În concluzie, așteptați-vă ca Asus-ul FX505DV să ofere circa 85-90% din performanțele unor laptopuri similare cu hardware Intel + RTX 2060, precum Lenovo Legion Y540, Acer Predator Helios 300 sau MSI GL65, atingând în același timp temperaturi interne mai ridicate. Acest aspect este compensat de prețul semnificativ mai competitiv, dar rămâne la latitudinea voastră dacă sunteți OK cu un laptop ce rulează atât de încins. Sfatul nostru este să optați pentru garanție suplimentară extinsă, pentru a nu avea surprize neplăcute pe viitor.

Una peste alta, grație capabilităților și prețului excelent, TUF-ul Gaming FX505 primește recomandarea noastră, dar cu mențiunile din paragraful precedent. Totuși, dacă situația prețurilor se va schimba pe viitor iar modelele cu procesoare Intel/ grafică RTX2060/GTX 1660Ti și ecrane rapide se vor apropia mai mult de pragul celor 4000 de lei, unele dintre acestea ar putea reprezenta opțiuni mai sigure pe termen lung.

Pro:

• bine construit și cu aspect plăcut
• ecran IPS 120 Hz
• tastatură rapidă și confortabilă
• performanțe bune pentru jocuri FullHD
• sistem de răcire tăcut
• preț atractiv

Contra:

• ecran IPS spălăcit și întunecat
• temperaturi interne ridicate
• platforma AMD nu lasă loc de ajustări manuale
• fără card reader și fără USB-C
• autonomie cel mult medie