ACTA – Legea care pedepseşte pirateria şi ameninţă libertatea de exprimare pe Internet
Intenţia Uniunii Europene şi a altor state de a implementa acordul ACTA pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă un pericol la adresa libertăţii de exprimare pe internet, iar pirateria va fi pedepsită cu închisoarea.
GiZ îţi explică în acest articol ce este ACTA, cum te va afecta acest acord dacă va fi acceptat de Uniunea Europeană, care este poziţia României în acest caz şi cum poţi să protestezi împotriva ACTA.
Ce este ACTA
Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este benefică pentru realizarea de progrese în orice domeniu, însă numai atunci când se realizează în anumite limite care exclud apariţia unor abuzuri sau limitări ale libertăţii de expresie.
Uniunea Europeană şi alte state se pregătesc să adopte un acord care prevede anumite standarde pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul poartă numele de ACTA, prescurtare pentru Anti-Counterfeiting Trade Agreement. În limba română, o traducere aproximativă este Acord Comercial pentru Combaterea Contrafacerii.
Acest acord nu vizează în mod special internetul, întrucât acoperă o gamă extrem de vastă de domenii, printre care bunuri de larg consum, tehnologii sau medicină.
Teoretic, acordul pleacă de la o premisă corectă, pentru că vrea să pedepsească producătorii care realizează falsuri după produse cu marcă înregistrată. De exemplu, un producător care produce placi video Nvidia fără să aibă legătură cu compania respectivă intră sub incidenţa acestei legi. Ceea ce este foarte bine, pentru că nu cred că ai vrea să cumperi o placă video Nvidia care să fie doar un amestec de plastic colorat care să nu funcţioneze şi despre care să afli că a fost produs în fabrici ilegale.
Pirateria pe internet, pedepsită cu închisoarea
Din păcate, în cadrul ACTA, pirateria digitală este considerată contrafacere şi este pedepsită în acelaşi mod ca şi falsurile. Astfel, acordul ACTA precizează că pirateria este pedepsită cu închisoarea, sancţiune pe care o primesc inclusiv cei care încurajează sau favorizează pirateria. Este simplu de intuit cine ajută pirateria pe internet: furnizorul tău de internet şi companiile de hosting.
Cu alte cuvinte, dacă descarci un film piratat de pe internet vei fi condamnat la închisoare. Aceeaşi pedeapsă o va primi şi furnizorul tău de internet, pentru că te-a ajutat să descarci filmul piratat prin conexiunea lui la internet, dar şi compania care găzduieşte site-ul de pe care ai pirat filmul, pentru că a facilitat accesul tău la site-ul respectiv.
Întrucât riscă să fie pedepsit cu închisoarea pentru piraterie, providerul de internet va fi obligat să monitorizeze tot ce faci pe internet şi să furnizeze aceste informaţii instituţiilor statului. De aceea, vei fi acuzat de piraterie chiar şi atunci când trimiţi un fişier MP3 pe e-mail unui prieten sau atunci când încarci pe YouTube un clip personal din vacanţă la mare (!) pe al cărui fundal se aude o piesă muzicală protejată de drepturile de autor difuzată pe plajă.
Limitarea libertăţii de expresie pe internet
Prin ACTA, autorităţile statului vor avea acces la toate activităţile tale pe internet printr-o monitorizare permanentă. Statul va avea dreptul să-ţi oprească conexiunea la internet şi să închidă site-urile care găzduiesc sau favorizează răspândirea produselor piratate.
De exemplu, statul va putea închide YouTube dacă uploadezi un clip care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, va putea închide Twitter dacă scrii un tweet în care oferi un link către un produs piratat, va putea închide Facebook dacă uploadezi o fotografie care include logo-ul unei companii precum Coca Cola, va putea închide WordPress dacă scrii ceva legat de piraterie sau va putea închide Google dacă motorul de căutare furnizează link-uri către site-uri cu conţinut piratat.
Cu alte cuvinte, statul va controla internetul, iar libertatea de expresie va fi drastic limitată. De aici până la abuzuri şi cenzură nu este decât un singur pas. Statul va putea elimina imediat orice menţiune negativă la adresa clasei politice şi va putea împiedica orice discuţie pe internet pe subiecte considerate sensibile de persoanele din conducerea ţării. Ceva de genul acesta se petrece în prezent în ţări precum China.
În prezent, există câteva tehnologii care, la nivel teoretic, îţi pot asigura anonimitatea pe internet. Printre ele se numără TOR şi Freenet, însă actul ACTA ar putea permite inclusiv interzicerea acestora, ceea ce înseamnă că vor deveni inutile.
Mai multe informaţii despre ACTA poţi afla în cadrul clipului video de mai jos:
Cine a iniţiat ACTA şi când va intra în vigoare
Acordul ACTA a fost iniţiat de numeroase companii mari din întreaga lume, printre care se numără giganţi media precum Time Warner, Sony sau The Walt Disney sau producători de medicamente precum GlaxoSmithKline şi Pfizer.
Pentru a-şi proteja afacerile şi profiturile, aceste companii au făcut un lobby puternic pentru realizarea unei legi în Uniunea Europeană şi alte ţări cu scopul de a pedepsi drastic contrafacerile şi de a limita pirateria.
Negocierile privind conţinutul ACTA s-au purtat în secret pe parcursul ultimilor patru ani, fără consultarea reprezentaţilor societăţii civile şi nici măcar a parlamentarilor europeni. Nici cei de la World Intellectual Property Organisation, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, nu au fost consultaţi pe acest subiect.
În 26 ianuarie, 22 de state din Uniunea Europeană, printre care şi România, au semnat ACTA alături de Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Nouă Zeenlandă, Singapore şi Maroc. Pentru a intra în vigoare, acordul ACTA trebuie aprobat de Parlamentul European, iar un vot pe această temă este aşteptat în vara acestui an, cel mai probabil în luna iunie.
Celebra grupare Anonymous a publicat deja pe YouTube două clipuri video cu privire la ACTA care se adresează în mod direct românilor:
Cum poţi să protestezi împotriva ACTA
Nu este prea târziu pentru a împiedica adoptarea actului ACTA de către Parlamentul European. În primul rând, este important să citeşti integral textul acordului ACTA disponibil aici în limba română în format PDF.
În al doilea rând, este bine să afli că au început să apară voci în Parlamentul European care contestă tratatul ACTA. Francezul Kader Arif, raportorul Parlamentului European pentru ACTA, a demisionat din funcţie în 28 ianuarie la numai câteva zile după ce mii de polonezi au protestat în stradă impotiva ACTA.
Aceleaşi proteste au determinat şi cea mai dură reacţie de până acum: Polonia a suspendat semnarea tratatului ACTA cel puţin până la clarificarea numeroaselor articole care pun în pericol libertatea de exprimare pe internet.
Pentru 11 februarie este programat un amplu protest internaţional împotriva ACTA în aproape toate ţările europene, scopul acestuia fiind ca Parlamentul European să nu aprobe ACTA. Există deja programate cinci proteste şi în România: două la Bucureşti şi câte unul în Cluj, Galaţi şi Timişoara.
Detalii complete despre protestul programat în 11 februarie găseşti pe site-ul AccessNow.