Folosim cookie-uri fără de care site-ul nu poate funcționa corespunzător. Nu colectăm date personale pentru profilarea utilizatorilor.  Sunt de acord  Află mai multe  Detalii despre cookie-uri

GiZ.ro – Doza de Gadgeturi
GiZ.ro – Doza de Gadgeturi

Acer Predator Helios 300 review (PH315-53 2020 model) – gaming într-un pachet complet

Testat pe data de 5 October 2020
Pe scurt: Noul Predator Helios 300 2020 rămâne unul dintre cele mai bune laptopuri pentru jocuri și lucru din gama mid-range. Acesta oferă o carcasă bine construită, un ecran bun, performanțe excelente și un sistem de răcire competent, la care se adaugă prețul competitiv care va atrage atenția cumpărătorilor.
Produs testat: Acer Predator Helios 300 PH315-53   Testat de: Echipa Giz.ro    Nota: 4,5/5    Pret: începând de la 6200 Lei

Seria Predator Helios 300 reprezintă un etalon al ultimilor ani în segmentul de mijloc al laptopurilor de gaming.

Am testat modelele anilor precedenți în articole detaliate, iar în acest articol discutăm despre update-ul 2020 al seriei Predator Helios 300, versiunea cu nume de cod PH315-53.

Deși la o primă vedere este doar un upgrade hardware al modelului din 2019, Helios-ul 300 2020 primește și o serie de alte îmbunătățiri la capitole precum cel al soluției de răcire și opțiunilor de ecrane disponibile.

Modelul testat de noi este configurația de top, construită pe o platformă Intel din seria a 10-a, stocare SSD, un cip grafic Nvidia RTX 2070 MQ și un ecran IPS FHD 240 Hz. Mare parte dintre aspectele menționate însă în acest articol se aplică tuturor configurațiilor disponibile, inclusiv modelelor bazate pe cipuri GTX 1660Ti si RTX 2060, cele ce mă aștept să prezinte cel mai mare interes prin prisma raportului preț/competitivitate.

acer-predator-helios-300-main

Specificații Acer Predator Helios 300 PH315-53

Ecran15,6″, 1920 x 1080 px, IPS, 240 Hz, mat
ProcesorIntel Comet Lake Core i7-10750H, six-core
VideoIntel UHD și Nvidia GeForce RTX 2070 8GB 90W
Memorie16 GB DDR4 RAM 2933 MHz (2x 16 GB DIMM)
Stocare1x 1 TB SSD (WDC PC SN730), 2x M.2  + 2.5″
ConectivitateWiFi 6 (Killer 1650i) cu Bluetooth 5.0, Realtek Gigabit Ethernet
Porturi3x USB-A 3.2 gen2, 1x USB-C gen 2 – data only, HDMI 2.0, miniDP, LAN, headphone/mic, Kensington Lock
Baterie58 Wh, adaptor 230 W
Dimensiuni363 mm x  255 mm x 22,9 mm
Greutate2,2 kg, încărcător 0,75 kg
Alteletastatură iluminare RGB cu 4 zone, webcam HD, sistem audio stereo

Construcție și design

În cea mai mare parte, noul Predator Helios 300 are un șasiu similar cu cel al modelului din 2019, însă se remarcă totuși câteva schimbări. Se remarcă astfel noile duze de admisie pentru sistemul de răcire care sunt amplasate deasupra tastaturii, o schimbare menită să îmbunătățească circulația internă a aerului, și repoziționarea conectorului pentru încărcare, care este amplasat acum pe muchia din spate și nu mai aglomerează partea din stânga cum a fost cazul acum un an.

acer-predator-helios-300-giz

Cu excepția mutării conectorului de alimentare, colecția de porturi a rămas cam aceeași, iar conectorii video sunt în continuare amplasați în dreapta, unde vor încurca utilizatorii care folosesc și un mouse extern. Nici generația 2020 nu oferă un cititor pentru carduri, iar portul USB-C este văduvit în continuare de funcția de încărcare. De asemenea, nu există nici o formă de autentificare biometrică, dar aceste lacune nu sunt neobișnuite în acest segment de preț.

Schimbarea ușoară de design are și o parte neplăcută, LED-urile indicatoare fiind amplasate acum sub ecran și fiind deci în permanență în câmpul vizual, ceea ce se poate dovedi enervant, în special pe întuneric.

Dincolo de aceste ajustări, designul și construcția au rămas însă aceleași, iar acest lucru este bine-venit deoarece Helios 300 este unul dintre cele mai bine clădite și finisate laptopuri din gama sa, un aspect de apreciat dacă ținem cont că este totodată și unul dintre cele mai accesibile din gama mid-range/perfomance gaming. Sigur, prețurile variază de la regiune la regiune, însă oferta Acer este mai accesibilă decât cea ASUS, MSI, HP sau chiar Lenovo.

Carcasa este solidă și fiabilă, aceasta folosind aluminiul pentru capac și interior, în timp ce restul este fabricat dintr-un material plastic negru rigid. Suprafețele metalice sunt acoperite cu un strat albastru închis atractiv, dar care este cam sensibil la murdărie și praf. Din păcate, capacul este decorat în continuare cu o siglă luminoasă Predator si două bare albastre fără iluminare, aceste elemente de design nefiind tocmai subtile, ceea ce s-ar putea să deranjeze utilizatorii care vor un laptop suficient de sobru pentru a putea fi folosit și în alte medii decât acasă.

Tot de la generația anterioară au fost preluate și colțurile sau muchia frontală cam ascuțite, acestea putându-se dovedi deranjante și obositoare în cursul sesiunilor mai lungi de joacă sau lucru. Ruda Predator Triton 300 a rezolvat o parte dintre aceste probleme, dar din păcate Helios 300 nu a primit tot atât de multă atenție. Ecranul este susținut de două balamale ferme, dar deschiderea lor este de numai 150 de grade, deci optimă doar pentru utilizarea pe masă.

Piciorușele de cauciuc sunt ferme și totodată suficient de mari pentru a permite un flux bun de aer pe dedesubt. Coroborat cu noile fante de admisie de deasupra tastaturii și sistemul intern de răcire, Helios 300 are un design termic bun, după cum vom vedea. Iar dacă tot analizăm această zonă, trebuie să menționăm și difuzoarele amplasate pe capacul interior, dimensiunea mică a acestora nepermițându-le să se facă remarcate la capitolul putere și fidelitate.

Tastatură și touchpad

Aceste două componente nu s-au schimbat de la generația anterioară. Mai întâi, tastatura este în general bună, chiar dacă nu este favorita mea. Am remarcat o inconsecvență în implementările Acer, exemplarul de față părând a fi similar cu cel de pe Triton 300, dar fiind mai moale și mai ușor de apăsat, ceea ce va duce la apariția unor erori de tastare ceva mai dese.

acer-predator-helios-300-keyboard-clickpad

Dacă nu sunteți însă un utilizator pretențios care tastează foarte repede, tastatura se va achita bine de sarcini. Tastele sunt acoperite cu un strat moale plăcut la atingere, mecanismul lor este silențios iar cipul de control oferă 26 keys rollover, ceea ce va fi de folos în jocuri.

Aranjarea este una standard, cu butoane mari de 15 x 15 mm pentru blocul principal și butoane mai înguste pentru NumPad. Alți producători oferă și tastatură centrală fără NumPad sau un NumPad cu butoane de aceeași dimensiuni, deci alegerea rămâne la latitudinea utilizatorului.

Tastatura oferă un sistem de iluminare RGB cu patru zone care poate fi controlat din aplicația Predator Sense. Identic cu cel remarcat la Triton 300, sistemul de iluminare nu este nici cel mai uniform, nici cel mai puternic, însă se achită de sarcini. Nu am apreciat însă absența indicatorului Caps Lock și nici lumina care se strecoară pe sub tastele cu margine transparentă.

Touchpad-ul are dimensiuni medii și este fabricat din plastic. Apăsările sunt cam dure și cam zgomotoase, însă suprafața tactilă este bună și nu are probleme nici cu gesturile multi-touch mai complexe. După cum zicea, nu există nici o formă de autentificare biometrică pe acest laptop.

Ecran

Predator Helios 300 este disponibil cu două ecrane, ambele având diagonală de 15,6 inchi, panou IPS, suprafață de protecție mată și rezoluție Full HD, diferența dintre ele fiind rata de împrospătate: 144 Hz și 240 Hz.

Noi am testat modelul de 240 Hz, care va fi prezent pe configurațiile mai puternice, și am descoperit un ecran bun atât pentru jocuri, cât și pentru lucru. Acesta nu este foarte luminos, dar acesta este singurul punct mai puțin atractiv. De altfel, este același ecran oferit și pe modelele mai scumpe de Triton 300, deci ar putea fi un model deja cunoscut.

  • Panel HardwareID: Sharp SHP14D3 (LQ156M1JW09);
  • Coverage: 98.2% sRGB, 72.7% AdobeRGB, 75.3% DCI P3;
  • Measured gamma: 2.31;
  • Max brightness in the middle of the screen: 308.43 cd/m2 on power;
  • Min brightness in the middle of the screen: 20.98 cd/m2 on power;
  • Contrast at max brightness: 1116:1;
  • White point: 7400 K;
  • Black on max brightness: 0.27 cd/m2;
  • PWM: No.
  • Response: ~17ms GtG

Calibrarea implicită nu este grozavă, însă după ce am făcut ajustările necesare pentru temperatură și gamma, ecranul a oferit una dintre cele mai bune uniformități de culoare și luminozitate văzute în ultima vreme. Implementarea este chiar mai bună decât cea văzută la Triton 300, chiar dacă panoul este în principiu același.

Cu o uniformitate superioară și acoperire coloristică de 98.2% sRGB și 72.7% AdobeRGB, ecranul este deci o opțiune bună nu doar pentru jocuri, cât și pentru lucrul ocazional în aplicații de editare foto, video sau 3D.

Cele mai multe configurații de Helios 300 vor fi oferite însă cu ecranul de 144 Hz. Acesta oferă însă luminozitate, contrast și reproducere coloristică similare (300-nits, contrast 1000:1 și reproducere coloristică AdobeRGB de 70%), deci diferențele nu sunt suficient de mari pentru a fi o problemă.

Hardware și performanțe

Exemplarul de Predator Helios 300 testat de noi este unul care oferă configurația cea mai bună aleasă de Acer, modelul PH315-53 oferind un procesor Intel Core i7-10750H, 16 GB de memorie DDR4 2933 MHz, 1 TB spațiu de stocare și interfață grafică duală Nvidia RTX 2070 și Intel UHD cu Optimus. Acest exemplar este un din prima serie fabricată și a fost testat cu software-ul disponibil la finele lunii iunie 2020, adică BIOS v0.14, Predator Sense 3.00.3138 și GeForce Game Ready 446.14.

Acer a ales un procesor cu șase nuclee Intel Comet Lake i7-10750H, opțiunea inferioară i5-10300H fiind oferită pe modele mai puțin dotate. Procesoarele cu opt nuclee sunt oferite doar pe seria Triton 500, în timp ce AMD Ryzen este prezent doar pe unele modele Nitro, deci acestea două sunt singurele opțiuni pentru Helios 300.

Platforma Intel este compatibilă cu memoriile DDR4 3200 MHz, însă Helios 300 oferă doar DDR4 2933 MHz în configurație dual-channel care populează ambele sloturi pentru memorii. Placa video este un RTX 2070 Max-Q în versiunea non-Super din 2019. Aplicația Predaton Sense oferă trei moduri de lucru pentru aceasta.

  • Normal – un profil echilibrat care setează placa video la setările recomandate și un TDP de 80W;
  • Fast – mărește TDP-ul la 90W și ridică frecvențele cu 50 MHz pe nucleu și 30 MHz pe memorii;
  • Extreme – ridică frecvențele cu 100 MHz pe nucleu și 60 MHz pe memorii, ventilatorul fiind și el turat mai sus.

Profilurile Fast/Extreme sunt disponibile doar când laptopul este conectat la priză. Există și un profil Trubo, care are un buton dedicat pe carcasă, care setează modul Extreme și setează ventilatoarele la turația maximă, un mod de lucru care reduce temperaturile interne, dar crește semnificativ nivelul de zgomot, de aceea nefiind prea agreabil.

Aceste profiluri nu afectează în nici un fel procesorul, însă coborârea temperaturilor interne îi permite acestuia să atingă frecvențe de lucru ceva mai mari.

Unitatea de stocare este un SSD cu conectare M.2 și interfață NVMe de la Western Digital, un model din gama medie WDC PC SN730. Laptopul oferă doi conectori M.2 și un locaș de 2,5”, însă acesta din urmă nu are conectorii SATA necesari dacă nu luați o configurație care include și HDD. Accesul la componentele interne se face simplu, simpla înlăturare a capacului inferior oferind acces la memorii, unitățile de stocare, interfață wireless, sistem de răcire și baterie.

Un laptop bun la toate, Predator Helios 300 nu are nici o problemă cu sarcinile banale, acesta fiind rece și tăcut. Ventilatorul de pe procesor nu se oprește niciodată, însă poate fi auzit doar într-un mediu ambiant foarte liniștit.

Am trecut apoi la testele pretențioase, începând cu CineBench R15, care a fost folosit preț de mai bine de 15 cicluri cu pauze de 2-3 secunde între ele. Cu profilul Extreme activat și ventilatoarele pe Auto, procesorul i7-10750H s-a stabilizat la frecvențe de 3,8 GHz, TDP de 70 W și temperaturi de 90 – 94 de grade, scorul CineBench R15 atins fiind de 1180 puncte. Puterea este factorul limitator, însă procesorul se apropie deja de limitele sale maxime și merge oricum mai bine decât implementările de pe Nitro 5 sau Triton 500. Regimul sonor este bun, de circa 42 – 43 dB.

Comutând la profilul Normal, ventilatoarele scad la un nivel abia perceptibil de 37 – 38 dB. In acest caz, factorul limitator este cel termic, însă procesorul urcă până la același TDP și frecvențe similare. Comutând pe Turbo, temperaturile pe procesor scad până la 85 de grade, însă nu am remarcat și un impact asupra performanțelor.

Sub-alimentarea este problematică cu implementările Intel din generația a 10-a, însă Helios 300 a oferit suport pentru XTU și Throttlestop. Am reușit să coborâm tensiunea de alimentare pe procesor cu 100 mV, frecvențele sale urcând acum până la 4,2 GHz, temperaturi de 80 – 82 de grade și TDP de 62W. Aceste rezultate sunt excelente pentru i7-10750H, însă scorul CineBench R15 a urcat doar până la 1200 de puncte, nereușind să atingă cele peste 1350 de puncte văzute pe alte implementări mai permisive.

Pe baterie, performanțele scad vizibil deoarece TDP-ul maxim admis este de circa 25W.

cinebench1-helios300-2020-960x571

În concluzie, Helios 300 s-a comportat excelent, însă a fost învins de unele implementări i7-10750H mai permisive, acest comportament fiind posibil să se schimbe însă cu actualizările viitoare de software. Am pus mai jos Helios 300 alături de implementările Intel cu 8 nuclee, indisponibile pe acest laptop, dar și cu AMD Ryzen 4800H, pentru a vă face o idee despre poziționarea laptopului în raport cu alte oferte curente.

cinebench3-helios300-2020-960x564

Am trecut apoi la testele mai îndelungate și mai dure CineBench R20 și Prime95, remarcând aceeași limitate de TDP de 70W, nivelul de zgomot relativ redus și temperaturile interne de circa 90 de grade.

Testele combinate de placă video și procesor au fost deja cunoscutele 3DMark Stress Test și Luxmark 3.1. Laptopul a trecut fără probleme de testul 3DMark, în timp ce Luxmark a arătat că procesorul se stabilizează pe la 55W și 90 de grade, în timp ce placa video se stabilizează la 90W și 75 de grade.

Am apelat apoi la tradiționala suită de teste de performanțe folosind profilul energetic Extreme.

  • 3DMark 13 – Fire Strike: 16882 (Graphics – 19036, Physics – 17992, Combined – 8699);
  • 3DMark 13 – Port Royal: 4234;
  • 3DMark 13 – Time Spy: 7178 (Graphics – 7193, CPU – 7096);
  • AIDA64 Memory test: Write: Read: 40124 MB/s, Read: 41796 MB/s, Latency: 61.0 ns;
  • Uniengine Superposition – 1080p Extreme: 4424;
  • Uniengine Superposition – 1080p Medium: 13832;
  • Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 35.20 average fps;
  • PassMark: Rating: 6723 (CPU mark: 15912, 3D Graphics Mark: 11994, Disk Mark: 27526);
  • PCMark 10: 5236 (Essentials – 9482 , Productivity – 8298 , Digital Content Creation – 4954);
  • GeekBench 4.4.2 64-bit: –Single-Core: 5505, Multi-core: 25187;
  • GeekBench 5.0.1 64-bit: –Single-Core: 1221, Multi-core: 6336;
  • CineBench R15 (best run): CPU 1332 cb, CPU Single Core 188 cb;
  • CineBench R20 (best run): CPU 3116 cb, CPU Single Core 455 cb;
  • x264 HD Benchmark 4.0 32-bit: Pass 1 – 218.22 fps, Pass 2 – 81.24 fps;
  • x265 HD Benchmark 64-bit: 43.38 s.

Am refăcut aceste teste cu profilul Extreme UV, care a inclus și sub-alimentarea procesorului cu 100 mV.

  • 3DMark 13 – Fire Strike: 16879 (Graphics – 19210, Physics – 18017, Combined – 8420);
  • 3DMark 13 – Port Royal: 4257;
  • 3DMark 13 – Time Spy: 7173 (Graphics – 7238, CPU – 6831);
  • Unigine Superposition – 1080p Extreme: 4422;
  • Unigine Superposition – 1080p Medium: 13873;
  • Handbrake 1.3.1 (4K to 1080p encode): 34.27 average fps;
  • PCMark 10: 5189 (Essentials – 9398 , Productivity – 8235 , Digital Content Creation – 4901);
  • GeekBench 5.0.1 64-bit: Single-Core: 1217, Multi-core: 6200;
  • CineBench R15 (best run): CPU 1342 cb, CPU Single Core 188 cb;
  • CineBench R20 (best run): CPU 3235 cb, CPU Single Core 459 cb;
  • x265 HD Benchmark 64-bit: 43.88 s.

Sub-alimentarea se concretizează în acest caz într-o creștere de numai 2-5 procente de performanță, placa video fiind neafectată de schimbare. Cum placa video este deja overclockată de profilul Extreme, nu am încercat să urcăm mai sus.

Am făcut și testele noastre pentru stații de lucru pentru cei care sunt interesați de acest aspect.

  • Blender 2.83 – BMW Car scene- CPU Compute: 4m 27s (Extreme), 4m 14s (Extreme UV);
  • Blender 2.83 – BMW Car scene- GPU Compute: 1m 11s (CUDA), 32s (Optix);
  • Blender 2.83 – Classroom scene – CPU Compute: 14m 6s (Extreme), 13m 25s (Extreme UV);
  • Blender 2.83 – Classroom scene – GPU Compute: 5m 13s (CUDA), 2m 45s (Optix);
  • Luxmark 3.1 – Luxball HDR – OpenCL CPUs + GPUs score: 31320 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – 3DSMax: 154.81 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Catia: 109.02 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Creo: 147.25 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Energy: 19.29 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Maya: 177.27 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Medical: 49.08 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – Showcase: 91.28 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – SNX: 15.76 (Extreme);
  • SPECviewerf 13 – SW: 76.48 (Extreme).

Să trecem însă la comportamentul în jocuri, pentru a cărui testare am recurs la jocuri DirectX 11, DirectX 12 și Vulkan care au fost folosite cu profilurile Normal, Extreme și Extreme UV (cu sub-alimentare pe CPU) și ventilatoarele setate pe Auto.

i7-10750H + RTX 2070 Max-QFHD Extreme UVFHD Extreme stockFHD Normal stock QHD Extreme stock
Battlefield V (DX 12, Ultra Preset, Ray-Tracing OFF)106 fps (78 fps – 1% low)98 fps (72 fps – 1% low)
Battlefield V (DX 12, Ultra Preset, Ray-Tracing ON, DLSS OFF)60 fps (4 fps – 1% low)51 fps (44 fps – 1% low)
Far Cry 5 (DX 11, Ultra Preset, SMAA)97 fps (71 fps – 1% low)95 fps (70 fps – 1% low)92 fps (66 fps – 1% low)75 fps (60 fps – 1% low)
Middle Earth: Shadow of Mordor (DX 11, Ultra Preset)144 fps (89 fps – 1% low)143 fps (86 fps – 1% low)133 fps (77 fps – 1% low)103 fps (79 fps – 1% low)
Red Dead Redemption 2 (DX 12, Ultra Optimized, TAA)75 fps (59 fps – 1% low)76 fps (59 fps – 1% low)69 fps (54 fps – 1% low)57 fps (45 fps – 1% low)
Rise of Tomb Raider (DX 12, Very High Preset, FXAA)90 fps (48 fps – 1% low)89 fps (49 fps – 1% low)90 fps (52 fps – 1% low)79 fps (44 fps – 1% low)
Shadow of Tomb Raider (DX 12, Highest Preset, TAA)87 fps (59 fps – 1% low)86 fps (58 fps – 1% low)79 fps (59 fps – 1% low)63 fps (48 fps – 1% low)
Strange Brigade (Vulkan, Ultra Preset)131 fps (102 fps – 1% low)131 fps (100 fps – 1% low)120 fps (92 fps – 1% low)99 fps (80 fps – 1% low)
The Witcher 3: Wild Hunt (DX 11, Ultra Preset, Hairworks On 490 fps (67 fps – 1% low)90 fps (67 fps – 1% low)83 fps (59 fps – 1% low)63 fps (46 fps – 1% low)

HWInfo arată comportamentul pe care trebuie să-l așteptați în jocuri cu profilul Extreme, imaginile de mai jos arătând prestația în Witcher 3, Far Cry 5 și Red Dead Redemption 2.

Procesorul și placa video funcționează foarte bine și la temperaturi bune, atingând circa 70 de grade în toate scenariile cu excepția Far Cry 5, unde procesorul a fost mai solicitat și a ating 80 de grade. Nivelul de zgomot este cam ridicat acum, de 49 – 50 dB.

Sub-alimentarea a avut un impact minor asupra temperaturilor, însă ridicarea laptopului de pe masă duce la scăderea acestora cu câteva grade.

Activarea profilului Turbo ajută la scăderea temperaturilor, însă nivelul de zgomot urcă la 52 – 53 dB.

Acest profil este încă cam inutil, eu recomandând păstrarea permanentă a profilului Normal. Sigur, așa veți pierde circa 10 procente de performanță în scenariile mai dure deoarece placa video este limitată la 80W, însă veți beneficia de temperaturi mai bune și un nivel de zgomot sesizabil mai scăzut de circa 41 – 42 dB.

În final, laptopul se comportă bine și cu un monitor extern, fie că țineți capacul deschis, fie că nu, dar un stand vertical care să faciliteze ventilația nu este o idee rea.

Chiar dacă este cam zgomot cu profilul Turbo activat, Acer Predator Helios 300 oferă un echilibru excelent între performanțe, temperaturi și nivel de zgomot cu profilul implicit Normal. Acesta este unul dintre cele mai confortabile laptopuri pentru jocuri testat în ultima perioadă de timp, chiar dacă hardware-ul său este pretențios. Modelele cu RTX 2060 vor fi însă ceva mai zgomotoase și calde decât prezentul RTX 2070 deoarece implementează o versiune Super cu TDP maxim de 115W.

Răcire, conectivitate și audio

Sistemul de răcire este același ca cel folosit la generația anterioară, cu excepția menționată a noilor fante de admisie amplasate deasupra tastaturii. Acesta oferă deci două ventilatoare, patru radiatoare, trei conducte de transfer termic și multiple plăcuțe de contact amplasate pe alte componente.

acer-predator-helios-300-cooling

După cum am văzut deja, acest sistem de răcire se achită excelent de sarcini și reușește să țină sub control temperaturile cu profilul Auto activat. Cam la acest nivel de zgomot ar trebui să vă așteptați:

  • Extreme, ventilatoare Turbo – 52-53 dB în jocuri;
  • Extreme, ventilatoare Auto – 49-50 dB în jocuri, 42-43 dB în CineBench;
  • Normal, ventilatoare Auto – 41-42 dB în jocuri, 38-38 dB în Cinebench, 32-35 dB uz normal.

Ventilatorul procesorului este activ în permanență dar, deși aș fi preferat răcirea pasivă pentru activități simple precum redarea media, măcar nivelul sonor al sistemului de răcire poate fi sesizat doar într-o cameră complet tăcută.

Laptopul rămâne tăcut și în activitățile care solicită doar procesorul, însă devine mai gălăgios când se folosește profilul energetic Extreme și cel de răcire Turbo pentru jocuri sau aplicații 3D. De aceea, recomand utilizarea lui pe profilul Normal, care este excelent optimizat.

Deoarece sistemul de răcire este eficient iar fluxul de aer este generos, nu este de mirare că și temperaturile externe ale laptopului sunt bune. Cu profilul Normal activat, unele zone din interior ating 50 de grade, însă zona tastelor WASD și direcționale nu depășește 40. Mai mult, dacă sunteți dispuși să tolerați mai mult zgomot și activați profilurile Extreme și Turbo, Helios 300 este unul dintre cele mai reci laptopuri disponibile pe piață în acest moment.

Interfețele Gigabit Ethernet și Wi-Fi 6 folosesc cipuri Realtek/Killer. Am folosit exclusiv interfața wireless și am remarcat prestația bună, atât în apropierea routerului, cât și la distanță mai mare cu ceva obstacole.

Difuzoarele sunt amplasate pe capacul inferior și nu impresionează. Nivelul lor sonor atinge 73 – 75 dB, în timp ce calitatea redării este mediocră, ceea ce vă obligă să folosiți căști sau un sistem audio extern. Camera Web, flancată de microfoane, este amplasată deasupra ecranului și este bună pentru convorbiri video ocazionale, dar nimic mai pretențios.

acer-predator-helios-300-speakers

Baterie și autonomie

Bateria din Predator Helios 300 are o capacitate de 58 Wh, cam mică pentru clasa din care acest laptop face parte. Cam astea sunt autonomiile la care ar trebui să vă așteptați.

  • 3-4h – editare text Google Docs, Power Saver Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
  • 5-6h – redare video YouTube FullHD, Power Saver Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
  • 5-6h – redare video Netflix, Power Saver Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit;
  • 2-3h – navigare Web intensivă, Balance Mode, ecran la 60%, Wi-Fi pornit.

Configurația de vârf Helios 300 vine însoțită de un încărcător compact de 230W, iar modele cu configurații mai joase beneficiază de un încărcător de 180W chiar mai mic și mai ușor. Bateria are nevoie de circa 2 ore pentru o încărcare completă, iar compatibilitatea cu încărcarea USB-C nu este oferită.

acer-predator-helios-300-power-brick

Preț și disponibilitate

Acer Predator Helios 300 este deja disponibil în ofertele magazinelor locale, însă nu toate configurațiile sunt disponibile. La data publicării, cel mai ieftin model, care oferă procesor i5 si placă video GTX 1600Ti, nu era încă de găsit, tot așa cum nu era de găsit nici modelul de vârf cu i7, RTX 2070 și ecran de 240 Hz pe care l-am testat în acest articol.

Prețurile încep de la 6200 lei pentru modelul cu procesor i5, placă video RTX 2060, ecran de 144 Hz și SSD de 256 GB și urcă până la 7800 lei pentru configurația cu procesor i7, placă video RTX 2060, SSD de 1 TB și ecran de 144 Hz, laptopul fiind deci una dintre cele mai bune oferte cu RTX 2060 disponibile în acest moment.

Pentru mai multe detalii despre configurații disponibile, stocuri și prețuri puteți intra aici sau aici.

Concluzii

Deși doar în mare parte un upgrade incremental al versiunii din 2019, updat-eul 2020 al series Predator Helios 300 rămâne unul dintre cele mai competitive laptopuri performante de gaming din segmentul de mijloc, și primește deplina noastră recomandare în nișa sa.

Construcția de bună calitate, performanțele excelente și răcirea competentă sunt printre principalele puncte forte ale acestei linii, alături de opțiunile de ecrane, conectivitatea și ansamblul tastatură/clickpad, cărora li se adaugă și prețul competitiv.

În același timp, design-ul exterior al acestei serii păstrează elemente uțor stridente, precum sigla iluminată de pe capac, bateria este mai mică decât cele oferite de competiție, iar sistemul audio rămâne unul mediocru, neimpresionant.

Pro:

  • bine clădit și destul de compact
  • tastatură tăcută și rapidă cu RGB
  • ecran de 240 Hz de bună calitate
  • performanțe bune
  • sistem de răcire competent și tăcut
  • ușor de actualizat hardware
  • preț competitiv

Contra:

  • sigla iluminată Predator de pe capac
  • fără încărcare USB-C, senzor biometric sau card reader
  • baterie mică de 58 Wh
  • sistem audio mediocru

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Atenţie: Toate comentariile sunt aprobate manual, de aceea ele vor apărea cu o mică întârziere pe site, atât timp cât respectă regulile bunului simţ.
X
Conținutul de pe GiZ este disponibil gratuit datorită reclamelor pe care ți le afișăm. Te rugăm să dezactivezi Ad Blocker-ul atunci când intri pe site-ul nostru. Îți mulțumim.