Folosim cookie-uri fără de care site-ul nu poate funcționa corespunzător. Nu colectăm date personale pentru profilarea utilizatorilor.  Sunt de acord  Află mai multe  Detalii despre cookie-uri

GiZ.ro – Doza de Gadgeturi
GiZ.ro – Doza de Gadgeturi

Anghel Saligny – inginerul care a proiectat Podul de la Cernavodă

Anghel Saligny – inginerul care a proiectat Podul de la Cernavodă
Autor: Echipa Giz.ro

“Ştiam că va ţine!” – Anghel Saligny la inaugurarea oficială a Podului de la Cernavodă în septembrie 1895.

Anghel Saligny este unul dintre cei mai importanţi ingineri români, iar meritele sale sunt recunoscute pe plan mondial datorită inovaţiilor pe care le-a adus în lumea constructoriilor civile.

Chiar dacă pentru unii reprezintă doar numele unei staţii din reţeaua metroului bucureştean, Anghel Saligny este, fără îndoială, unul dintre cei mai mari inventatori români.

Este cunoscut în special pentru Podul de la Cernavoda, construcţia care la vremea inaugurării sale devenise cel mai lung pod din Europa, însă Saligny s-a remarcat şi prin proiectarea în premieră a unor poduri cu structură metalică şi a unor silozuri cu structură din beton armat.

Cine este Anghel Saligny?

Anghel Saligny a provenit dintr-o familie de origine franceză din Alsacia, iar tatăl său, pe numele lui complet Alfred Rudolf de Saligny, a călătorit în Prusia undeva spre anii 1850. Aici l-a cunoscut pe Mihail Kogălniceanu, viitor prim-ministru al României, care i-a povestit despre frumuseţile Moldovei, iar Ioan Ghica, care mai târziu avea să devină ministru de externe al ţării noastre, i-a făcut lui Saligny o ofertă inedită: să vină în Moldova pentru a preda limba franceză copiilor săi.

Nu numai că a acceptat propunerea, dar Alfred Rudolf s-a stabilit la Focşani, iar în 19 aprilie 1854 se afla în trecere prin localitatea Şerbăneşti din actualul judeţ Galaţi. Acolo, adăpostit într-un han pe o ploaie torenţială, s-a născut al doilea copil al familiei, Leon Anghelus, care ulterior avea să fie cunoscut drept Anghel Saligny.

anghel-saligny-inginer2

Anghel Saligny, unul dintre marii ingineri ai Romaniei

Studiile lui Anghel Saligny

Pasionat de mic copil de astronomie, Anghel Saligny a urmat cursurile Universităţii din Berlin, însă ulterior a ajuns la Scoala Tehnică Superioară din Charlottenburg, iar în 1875 a revenit în ţară. Aici s-a evidenţiat rapid prin rolurile de inginer ordinar de clasa a III-a, inginer de control şi, în cele din urmă, ajutor de şef de secţiune la construcţia căii ferate Ploieşti – Predeal.

Ulterior, el a devenit proiectantul căii ferate dintre localităţile Adjud şi Târgu Ocna, pentru ca în 1883-1884 să devină şeful Serviciului pentru Construcţii de poduri de fier şi şeful Serviciului de Docuri.

Docurile şi antrepozitele de la Galaţi şi Brăila

În noua sa funcţie, Saligny a pus la punct una dintre primele sale invenţii inginereşti cu ocazia construirii docurilor şi antrepozitelor de la Galaţi şi Brăila.

Pentru prima oară în lume, Saligny a folosit betonul armat pentru construcţia unor silozuri. În plus, fundaţia acestora a fost realizată pe straturi de fascine (legături de ramuri subţiri strânse cu sârme şi umplute cu pietre şi pământ pentru întărirea terasamentelor), iar Saligny a adoptat soluţii originale şi pentru realizarea bazinelor de legătură cu Dunărea.

Tot Saligny este cel care a introdus o simplificare majoră în construirea silozurilor prin utilizarea unor plăci prefabricate, care au fost apoi montate prin sudura barelor metalice şi un sistem mecanic de montaj.
La finalul procesului de producţie, un siloz din beton armat conceput de Saligny avea o dimensiune la baza de 30×120 metri şi o înălţime de peste 18 metri, astfel că acesta putea conţine peste 25.000 de tone de cereale.

Docurile din Braila, realizate dupa un proiect al lui Anghel Saligny

Docurile din Braila, realizate dupa un proiect al lui Anghel Saligny

Podul de la Cernavodă

Impresionaţi de invenţiile sale, conducătorii statului român i-au propus lui Saligny să se ocupe de proiectarea unor poduri peste Dunăre, astfel că în 18 noiembrie 1887 a devenit şeful unui nou proiect pentru o cale ferată care să unească localităţile Feteşti şi Cernavodă. Inginerul român a avut nevoie de doi ani pentru a realiza proiectul, iar lucrările au început oficial în 9 octombrie 1890, atunci când piatra de temelia a fost pusă în prezenţa regelui Carol I.

La construcţia podului, Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere, iar lucrările au durat mai puţin de cinci ani.

Inaugurarea oficială a avut loc în 26 septembrie 1895, iar la eveniment au asistat nu numai regele Carol I, ci şi numeroşi alţi conducători ai ţării. Cel mai important moment al zilei a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele. Convins de calitatea construcţiei sale, Saligny s-a urcat cu alţi muncitori de rând într-o şalupă pe care a ancorat-o chiar sub pod. Practic, Saligny a garantat cu propria sa viaţă calitatea podului, iar convoiul de locomotive a trecut cu bine pe celălalt mal al Dunării. “Ştiam că va ţine!”, a fost reacţia lui Saligny.

Numele oficial al construcţiei a fost Podul Carol I, iar cifrele seci spun totul. Cu o lungime de 4087.95 metri, dintre care 1662 metri pe deasupra Dunării, podul a fost realizat la o distanţă de 30 de metri deasupra nivelului apei. La vremea respectivă, a devenit cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din întreaga lume.

Podul de la Cernavoda, asa cum arata el in 1908

Podul de la Cernavoda, asa cum arata el in 1908

Proiectul care nu a prins viaţă: diguri pe Lunca Dunării

După construcţia podului de la Cernavoda, statul român intenţiona să pună în valoare vastele terenuri situate în zona inundabilă a Dunării prin realizarea unor diguri pe marile ostroave (insule formate prin acumulurarea aluviunilor) dintre Borcea şi Dunăre, dintre Dunăre şi braţul Macin, dar şi pe terenurile situate în stânga fluviului.

Anghel Saligny a venit cu un proiect concret care a fost declarat câştigător, însă statul român a anulat ulterior investiţia din cauza izbucnirii războiului balcanic din 1912-1913 şi, ulterior, a Primului Război Mondial din perioada 1914-1918.

“Prestigiul meu se datorează norocului şi colaboratorilor mei”

La retragerea din activitate, Saligny a ţinut un discurs memorabil în care a afirmat, printre altele, că prestigiul câştigat prin numeroasele sale proiecte se datorează persoanelor cu care a colaborat, dar şi… norocului.

“Rămân neclintit la opinia că, dacă n-ai ocazia să te manifeşti şi n-ai colaboratori buni cum am avut eu, nu te poţi distinge. Datorez norocului, împrejurărilor şi eminenţilor mei colaboratori prestigiul de care mă bucur acum. Oriunde voi fi, vă asigur că interesele corpului nostru tehnic îmi vor fi scumpe şi că sentimentele mele pentru dumneavoastră vor fi întotdeauna aceleaşi. Eu m-am retras din cadrele ordinare ale corpului tehnic, peste câţiva ani voi părăsi cu totul serviciul statului, dar retragerea mea nu se va simţi, fiindcă rămân conducători de frunte şi fiecare în parte mă poate înlocui cu succes”, spunea el.

Anghel Saligny a încetat din viaţă în 17 iunie 1925, chiar în ziua de naştere a soţiei sale.

Cateva inventii care poarta semnatura lui Anghel Saligny

Cateva inventii care poarta semnatura lui Anghel Saligny

Concluzii

Anghel Saligny a rămas în istoria României drept unul dintre cei mai importanţi ingineri ai săi, prin prisma numeroaselor sale invenţii care au condus chiar la revoluţionarea construcţiilor pe plan mondial.

Chiar dacă a fost creierul din spatele Podului de la Cernavoda şi a silozurilor din Galaţi şi Brăila, Saligny a afirmat întotdeauna că nu ar fi putut realiza astfel de proiect fără sprijinul colaboratorilor săi.

În final, te invităm să ne spui în secţiunea de comentarii care este, în opinia ta, cea mai importantă realizare din cariera lui Anghel Saligny.

4 comentarii

  1. E U

    2 January 2015 la 09:21

    “… pentru ca în 1983-1984?????? să devină şeful Serviciului pentru Construcţii de poduri de fier şi şeful Serviciului de Docuri”

    • Daniel Popescu

      3 January 2015 la 12:15

      Desigur, este vorba despre perioada 1883-1884. Multumim pentru sesizare.

  2. Popescu Florin

    20 May 2015 la 15:25

    E bine de stiut ca exista fotografii vechi la Muzeul marinei Constanta, bdul Tomis.

  3. MIHAIL FLORENTIN MINDRES

    25 July 2016 la 16:37

    Mare om ,mare caracter ! Din punctul meu de vedere , Anghel Saligny a fost un geniu ,iar in domeniul constructiei de poduri ,unul din primii 3 oameni ai planetei din toate timpurile

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Atenţie: Toate comentariile sunt aprobate manual, de aceea ele vor apărea cu o mică întârziere pe site, atât timp cât respectă regulile bunului simţ.
X
Conținutul de pe GiZ este disponibil gratuit datorită reclamelor pe care ți le afișăm. Te rugăm să dezactivezi Ad Blocker-ul atunci când intri pe site-ul nostru. Îți mulțumim.