GiZ.ro – Doza de Gadgeturi
GiZ.ro – Doza de Gadgeturi

Top 5 cele mai importante descoperiri medicale

Autor: Echipa Giz.ro

Din anumite puncte de vedere, medicina este un domeniu ştiinţific asemănător cu cel al tehnologiei. La fel cum în computerele şi telefoanele noastre apar tot timpul viruşi mai puternici care necesită noi soluţii antivirus, şi în medicină apar cu regularitate noi boli pentru care trebuie identificate tratamente şi vaccinuri.

Cu toate acestea, pe parcursul istoriei, s-au remarcat câteva descoperiri şi invenţii care au reuşit să elimine complet (sau aproape complet) boli periculoase care anterior au făcut milioane de victime.

Astfel de descoperiri sunt cu atât mai importante cu cât, în unele cazuri, nu au fost realizate în centre medicale moderne cu sprijinul unei echipe numeroase de cercetători. Multe dintre invenţiile medicinale din trecut au fost realizate accidental sau prin munca unui singur om de ştiinţă.

În acest articol vom pune accentul pe cele mai importante descoperiri medicale, fără a alcătui în mod neapărat un clasament al acestora.

ADN-ul

Probabil că îţi aduci aminte de orele de biologie şi chimie din şcoală în care ai învăţat despre acidul dezoxiribonucleic, cunoscut prescurtat drept ADN. Vorbim despre o substanţă care se găseşte în fiecare celulă vie a organismelor şi care este esenţială pentru identitatea fiecărui individ, astfel că poate fi folosită, de exemplu, pentru identificarea reală a părinţilor unui copil sau a unui infractor.

Structura de spirală dublă a ADN-ului a fost descoperită pentru prima oră în 1953 de americanul James D. Watson și britanicul Francis Crick, însă la vremea respectivă existau numeroase alte echipe care luptau pentru a identifica compoziţia acestei substanţe.

Structura ADN-ului (dreapta)

Structura ADN-ului (dreapta)

Penicilină

Până la descoperirea antibioticelor, aproape orice infecţie produsă de răni era practic mortală. Lucrurile s-au schimbat însă radical în momentul în care Alexander Fleming a descoperit întâmplător o substanţă capabilă să distrugă stafilococii, bacterii patogene care pot produce infecţii în corpul uman. Această substanţă, identificată mai târziu drept Pennicilium notatum, fusese lăsată peste noapte printre stafilococi şi generase apariţia unor microorganisme albastre.

Pentru conceperea unui antibiotic, Fleming a avut nevoie de sprijinul direct al altor trei oameni de ştiinţă: australianul Howard Florey, germanul Ernst Boris Chain și britanicul Norman Heatley. Producţia de serie a penicilinei, primul antibiotic din lume, a început în Statele Unite ale Americii în 1945, la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. În acelaşi an, Fleming şi colaboratorii săi au obţinut Premiul Nobel pentru această descoperire.

Structura chimica a penicilinei

Structura chimica a penicilinei

Vaccinul împotriva variolei

Una dintre bolile care a fost practic eradicată complet în lume este variola, care a apărut în anul 10000 înaintea erei noastre şi care avea o rată de mortalitate de 20-60%. Fizicianul britanic Edward Jenner a descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea ca o lăptăreasă era imună la această boală datorită faptului că fusese expusă la virusul vaccinia, un virus foarte asemănător cu cel care provoacă variolă. Astfel, Jenner a izolat acest virus şi a creat primul vaccin eficient împotriva variolei.

Datorită unor programe intense de vaccinare, numărul cazurilor de variolă a scăzut treptat în întreaga lume. Ultimul caz de variolă raportat la nivel global s-a petrecut în Anglia în 1978, iar în 1980 boală a fost declarată ca fiind eradicată. Totuşi, Statele Unite şi Rusia deţin tulpini îngheţate ale virusului.

Cum arata variola corpul uman

Cum arata variola corpul uman

Insulina

Nu cu foarte mult timp în urmă, diabetul de tip 1, asociat persoanelor al căror organism nu pot produce insulina, avea o mortalitate foarte ridicată.

Lucrurile au început să se schimbe din 1921, însă adevăratul inventator al insulinei este controversat. Medicul român Nicolae Paulescu a publicat o serie de cercetări cu privire la rezultatele cercetărilor sale privind acţiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet. 8 luni mai târziu, o serie de cercetători de la Universitatea din Toronto, printre care Frederick Grant Banting, Charles H. Best şi John J.R. Macleod, anunţă că au reuşit să izoleze substanţă numită de ei insulină şi să o transfere bolnavilor de diabet. Practic, Paulescu descoperise aceeaşi substanţă ca şi cercetătorii canadieni, fără însă să o numească într-un anumit fel. Ulterior, Banting şi Best au negat influenţa rezultatelor la care a ajuns Paulescu.

Doi ani mai târziu, James B. Collip a reuşit să elimine o mare parte din efectele secundare ale tratamentului cu insulină. În prezent, chiar dacă nu există un tratament pentru vindecarea completă, insulina ajută la menţinerea unei stări de sănătate relativ bună pentru bolnavii de diabet.

Structura chimica a insulinei

Structura chimica a insulinei

Razele X

Atunci când mergem la spital pentru a face anumite analize medicale, de multe ori sunt folosite razele X, care permit identificarea mai uşoară a unor probleme. Pe cât sunt de banale, pe atât de surprinzător este modul în care au fost descoperite de fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen în 1885: în timpul unui experiment banal el a bombardat un corp metalic cu electroni rapizi şi a descoperit că acesta emite radiații foarte penetrante.

A intuit potenţialul şi a aplicat razele X pe mâna soţiei sale, iar rezultatul a fost spectaculos: a rezultat o radiografie în care se puteau vedea clar oasele degetelor şi un inel, dar nu şi carnea. Întrucât nu cunoştea natura acestora, le-a botezat raze X, dar acestea sunt cunoscute şi sub numele de raze Rontgen în Germania, iar această tehnologie este folosită în prezent în spitale din întreaga lume.

Razele X sunt folosite in medicina

Razele X sunt folosite in medicina

Concluzii

Acestea sunt doar cinci dintre cele mai importante descoperiri medicale din istorie, care au contribuit semnificativ la eradicarea unor boli sau identificarea unor tratamente viabile pentru altele.

Inevitabil, în viitor vor fi făcute şi alte descoperiri care vor contribui probabil la dispariţia anumitor boli, însă cele menţionate în acest articol vor rămâne printre cele mai însemnate, mai ales că au fost realizate în perioade în care tehnologia nu era atât de avansată precum în prezent.

5 comentarii

  1. Ionut Popa

    10 aprilie 2015 la 10:29

    Urmatoarea mare descoperire va fi probabil gena imbatranarii sau cea a slabitului

  2. Ovidiu M

    10 aprilie 2015 la 17:06

    Wilhelm Conrad Röntgen a trăit între 27.03.1845 și 10.02.1923. Așadar, în 1985 n-a mai descoperit el nimic, nici măcar un x mic, nicidecum o rază.
    Probabil o fi descoperit razele X în 1885, când avea 30 de ani, nu în 1985, la 62 de ani de la deces…
    Corectați articolul, domnilor… dar mai ales verificați înainte de a publica și de a trimite dozele de gag, ca să nu se transforme în doze de gog… (hehe… o glumă: „g” de la gadget sau „g” de la gogoașă?).
    Succes!

  3. E.Dimitriu

    11 aprilie 2015 la 08:12

    Sa nu visam cu ochii deschisi:
    noile descoperiri si tehnologia actuala sunt orientate spre controlul maselor!

  4. Andrei

    11 mai 2015 la 15:08

    Domnilor sunteti ff slabi cu cunostintele intelectuale, pe care din greseala va permiteti sa va spuneti parerea despre un anume domeniu ce lasa mult de dorit ca sa-l puteti aprecia corect. Asa de pilda spuneti ca insulina a fost descoperita de niste canadieni in articolul de mai sus, nimic mai grav ca sunteti si romani si nu stiti ca insulina a fost descoperita de un roman-NICOLAE PAULESCU???!!! Cititi fratilor articole despre descoperitorul insulinei sa vedeti adevaratul ADEVAR. Canadienii nu au facut altceva decat au furat inventia lui Paulescu si au schimbat numele din pancreanina in insulina si doar pentru atata ei sunt apreciati de voi, de situl giz.ro ca adevaratii descoperitori ai insulinei???

  5. Andrei

    11 mai 2015 la 15:14

    Fata de aprecierile mele făcute la adresa descoperitorului insulinei, va rog mult sa va corectați articolul de mai sus.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Atenţie: Toate comentariile sunt aprobate manual, de aceea ele vor apărea cu o mică întârziere pe site, atât timp cât respectă regulile bunului simţ.
X
Conținutul de pe GiZ este disponibil gratuit datorită reclamelor pe care ți le afișăm. Te rugăm să dezactivezi Ad Blocker-ul atunci când intri pe site-ul nostru. Îți mulțumim.

Folosim cookie-uri fără de care site-ul nu poate funcționa corespunzător. Nu colectăm date personale pentru profilarea utilizatorilor.  Sunt de acord  Află mai multe  Detalii despre cookie-uri