RTS-uri – modernele 3D sau batranele 2D?

Recunosc, vremurile in care ma jucam zile si nopti pe PC au trecut de pe timpul primilor ani de facultate. Insa chiar si de atunci, am mai incercat cate un joc nou din cele ce fac parte din tipul meu preferat de jocuri: strategiile in timp real – RTS-urile. Cu mici exceptii insa, toate aparitiile noi mi se par din ce in ce mai proaste.

Asadar, in acest post as vrea sa incercam, daca e posibil, sa comparam RTS-urile de acum 6-8 ani cu RTS-urile ultimilor ani si sa aflam ce s-a schimbat in aceasta perioada. In bine sau in rau.

Vom incepe cu un titlu de referinta, probabil taticul jocurilor de strategie, Starcraft. Un joc care la vremea sa impresiona cu o grafica aparte, un univers bine creat, o poveste single-player bine legata si 3 rase diferite, dar foarte echilibrate, ce permiteau dezvoltarea de nenumarate strategii pentru jocurile multi-player. Un joc care este inca popular si in ziua de azi si care isi asteapta succesorul, Starcraft 2, un succesor cu o mare piatra de moara pe umeri… aceea de a fi urmasul unui mega succes ca Starcraft.

Starcraft – probabil tatitcul RTS-urilor

Urmeaza un alt nume de referinta, Age of Empires 2 , cu primul episod, Age of Kings si add-on-ul Age of Conquerors. Si acesta beneficia de o multime de rase cu particularitati diferite, desi baza de unitati era oarecum comuna intre acestea. Cu toate acestea, multitudinea de optiuni in jocurile multi-player au facut si din AOE 2 un succes. In plus, pot spune ca e singurul joc pe care il reinstalez cu placere pentru un skirmish rapid, chiar si dupa cei 10 ani de la lansare.

Age of Empires 2 – strategie medievala de exceptie

Red Alert 2, un joc RTS bazat pe viteza si forta de atac. Nu a fost un joc care sa solicite inteligenta utilizatorului foarte mult, insa lupta dintre taberele rusesti si aliate erau incitante atat in modul single, cat si in multi-player.

Si ar mai fi si alte nume mari, precum Homeworld, o inovatie la vremea sa si unul din primele RTS-uri 3D, seria Anno sau vesnicul Warcraft 3, la fel impresionant pentru partea de multi-player si in continuare un joc de strategie foarte apreciat si jucat.

Toate aceste jocuri aveau diferente, dar si puncte comune. Fie ca actiunile erau in spatiu, pe pamant sau in lumi fantastice, toate impresionau prin partea multi-player, unde existau o multime de abordari variate si un echilibru intre rasele din joc ce permitea ca oricand sa o poti lua de la capat, fara a te plictisi, alaturi de prietenii tai.

Jocurile de strategie ce au urmat insa… parca au pierdut tot mai mult exact la acest capitol. S-a pus accentul pe grafica cat mai pompoasa si pe efecte speciale, dar partea de inovatie, gameplay si rejucabilitate a avut de suferit.

Astfel, sequell-uri ale unor jocuri de succes au fost niste esecuri, dupa parerea mea. Iar aici putem enumera titluri ca Red Alert 3 (un joc mult prea colorat si neechilibrat), Age of Empires 3 (un joc fara farmecul batranului AOE 2) sau C&C: Tiberium Wars (un joc liniar si dezechilibrat, cu o parte de single player monotona). Iar lista poate continua.

Au existat totusi si titluri bune, aici trebuind mentionata seria Company of Heroes, cu o parte single-player ce reda foarte bine si realist atmosfera din Cel de al doilea Razboi Mondial si o parte multi-player imprevizibila si cel putin captivanta. La fel, eu as include aici si prima parte a seriei LOTR:Battle for Middle Earth, insa aceasta parere poate fi influentata de faptul ca sunt un fan al cartilor lui Tolkien ce stau la baza povestii.

Company of Heroes – un RTS modern de calitate

Ar mai fi desigur si alte titluri potential bune, pe care insa nu le-am incercat, cum ar fi Supreme Commander, un joc de strategie ce permitea lupte intre mii si mii de unitati, dar punea pe genunchi batranul meu sistem…

Una peste alta, pentru mine jocurile de strategie moderne nu mai prezinta fascinatia celor de acum ceva ani. Campaniile single-player nu mi se mai par atractive, nu mai treci cu sufletul la gura de la misiune la misiune, iar partile de multi-player au devenit liniare si monotone. Asadar, dupa ce ati aflat parerea mea, o sa va intreb si pe voi ce credeti. Sunteti de accord cu mine, ca jocurile de strategie in timp real nu mai sunt ce au fost? Sau poate am imbatranit eu si nu ma mai pasioneaza ca altadata? Astept cu nerabdare comentariile si parerile voastre…