Cum alegi cel mai bun storcător de fructe și legume: opțiuni și recomandări
Storcătorul de fructe este un aparat electrocasnic apreciat de către cei care iubesc sucurile naturale de fructe, dar detestă produsele din comerț care conțin prea mulți îndulcitori industriali și conservanți. Este adevărat, unele magazine oferă sucuri proaspăt preparate, însă acestea sunt excepții după care trebuie să alergați. De aceea, prepararea sucurilor acasă este cea mai sigură metodă de a obține un produs de calitate, iar articolul acesta vă va prezenta opțiunile disponibile pe piață, avantajele și dezavantajele acestora și vă va oferi și câteva recomandări.
În ciuda denumirii, storcătoarele pot fi folosite nu doar pentru fructe, ci și pentru legumele, zarzavaturile, rădăcinile sau frunzele care conțin o cantitate suficient de mare de apă. Unele modele mai avansate pot fi folosite chiar și pentru produsele vegetale dure, cum ar fi nucile sau semințele, din care pot extrage uleiurile. Deoarece stoarcerea fructelor este de cele mai multe ori principalul scop pentru care sunt cumpărate iar denumirea a intrat în limbajul uzual, le vom numi așa în continuare.
Folosind mai multe soluții tehnologice, storcătoarele de fructe diferă semnificativ din punct de vedere al modului de lucru, al rezultatelor și al prețului. Primele modele electrice apărute pe piață au fost cele cu centrifugare, iar acestea sunt și cele mai bine vândute deoarece sunt ieftine și larg disponibile. Această metodă de stoarcere nu este însă și cea mai bună, iar storcătoarele cu presare la rece, indiferent de modul lor de funcționare, încep să devină din ce în ce mai apreciate. Din păcate, atât tehnologia mai pretențioasă cât și mediatizarea excesivă au făcut ca prețurile acestor modele să fie sensibil mai ridicate, însă lista noastră de recomandări va include și modele mai accesibile. O listă a celor mai populare opțiuni disponibile în acest moment o puteți găsi aici.
Avantajele storcătorului cu presare la rece: reale sau nu?
La fel ca în cazul multor altor produse, cei care preaslăvesc o tehnologie au tendința să alunece pe panta snobismului și-i fac pe cei care nu au cunoștințe avansate în acel domeniu să renunțe să mai asculte, să ignore sfaturile și să procedeze cum cred de cuviință. În cazul de față, iubitorii de sucuri proaspete vor vorbi adesea de avantajele presării la rece, iar cei care sunt în căutarea unui storcător se vor întreba dacă există un adevăr în spatele afirmațiilor și dacă prețul mare este justificat. În acest caz, răspunsul este afirmativ, iar motivele sunt două: căldura și oxidarea.
Căldura este inamicul numărul 1 al unui suc de fructe de bună calitate. Atunci când vorbim despre fructe sau legume, vorbim totodată despre proteine, vitamine și aminoacizi. Toți aceștia sunt compuși organici, și, ca toți compușii organici, sunt sensibili la căldură. Dăunătoare în special în cazul proteinelor, ale căror lanțuri complexe încep să se desfacă de pe la 50 de grade, căldura va distruge o parte din materiile organice din fructe sau legume și va reduce valoarea nutritivă a acestora.
În cazul storcătorului cu centrifugă, căldura este generată de către motorul cu turație mare și de către frecarea componentelor metalice, iar aceasta se transmite către cuțitul și sita de stoarcere. Deoarece un storcător cu presare la rece funcționează la turații mult mai mici, și motoarele folosite au puteri de 5 – 8 ori mai reduse, iar căldură care se transmite către materia organică preparată este mult mai mică.
Oxidarea este inamicul numărul 2 al unui suc de calitate. De data aceasta, cei mai vulnerabili compuși organici din fructe și legume sunt vitaminele, care se oxidează repede în contact cu aerul. Deoarece storcătoarele cu centrifugare conțin un volum de aer mai mare și vântură temeinic sucul și pulpa, acestea au șanse mai ridicate să oxideze vitaminele, în special vitaminele C și E.
În schimb, storcătoarele cu presare la rece aglomerează masa organică în jurul elementului de tocare și stoarcere, iar acest mod de lucru minimizează contactul cu oxigenul din atmosferă. Această problemă este însă ceva mai puțin gravă decât cea a căldurii deoarece storcătoarele cu centrifugare termină de stors mult mai repede decât un model cu presare la rece, compensând într-o oarecare măsură deficiența modului de lucru.
Cum alegem un storcător de fructe
După cum am dezvăluit deja, storcătoarele de fructe se pot împărți în două categorii mari: cu centrifugare și cu presare la rece. Cele din urmă se împart la rândul lor în trei sub-clase, însă doar una dintre acestea este cu adevărat importantă.
Storcătorul de fructe cu centrifugă
Primul model electric apărut pe piață, storcătorul cu centrifugare este încă foarte popular datorită accesibilității. Modelele disponibile pe piață au prețuri care încep de la circa 100 de lei și urcă până la 500 – 600 de lei, însă toate folosesc același principiu de bază. Sistemul de stoarcere are forma unui cilindru sau al unui trunchi de con, partea inferioară având o serie de cuțite mici în timp ce lateralele sunt perforate fin ca o sită. Fructele împinse în storcător sunt mărunțite de cuțitele din partea de jos, pulpa zdrobită este împinsă de către forța centrifugă către sită, iar cele 3000 de turații pe minut se ocupă de restul extracției separând lichidul de solide.
Avantajele acestor storcătoare sunt prețul mic, viteza mare de lucru și capacitatea mare de extracție. Dezavantajele sunt cele descrise în secțiunea anterioară, adică încălzirea și oxidarea substanțelor nutritive din suc, la care se adaugă zgomotul mare în timpul utilizării și utilizarea ineficientă a materiei organice.
Într-adevăr, dacă vom compara rezultatul stoarcerii prin centrifugare cu cel al presării la rece, sucul oferit de prima tehnologie va fi mai apos în timp ce resturile vor fi mai consistente, în timp ce a doua tehnologie va oferi un suc mai dens și va face mai puțină risipă.
Pe piață există și câteva modele centrifugale de top care nu ating turații foarte mari și care se laudă cu temperaturi mai mici de lucru, însă dacă volumul mare de suc produs nu este important, la același preț găsiți și modele cu presare la rece mai bune. Un exemplu ar fi Magimix LeDuo, un model de top cu centrifugă care are doar 1500 de rotații pe minut și un motor de numai 400W și care este oferit la un preț de 1500 de lei.
Storcătorul de fructe cu presare la rece (cu melc)
Denumite „slow juicer” sau „cold juicer”, storcătoarele cu presare la rece folosesc un sistem diferit pentru extragerea sucului dorit. Modelul cel mai răspândit folosește un element cilindric numit „melc” care se rotește cu o viteză mică între 30 și 100 de rotații pe minut. Fructele întră în acest angrenaj la capătul cu șanțuri de mari dimensiuni, iar mișcarea de rotație le împinge încet către zonele cu șanțuri din ce în ce mai mici. Pulpa este întâi tocată și mărunțită, apoi presată din ce în ce mai puternic între melc și sita de extracție, iar resturile sunt eliminate la capătul opus.
Datorită acestui mod de lucru, storcătoarele cu presare la rece sunt capabile să extragă sucul și din frunze sau rădăcini. Modelele cu centrifugare vor reuși doar să mărunțească aceste materii prime, cantitatea de suc fiind foarte mică sau lipsind cu desăvârșire.
Avantajele acestor storcătoare sunt lipsa căldurii degajate în timpul operațiunii, mișcarea lentă și motoarele de cel mult 150W nedisipând prea multă energie, reducerea contactului cu aerul și extracția foarte bună a sucului. Dezavantajele sunt durata foarte mare a extracției, care poate ajunge ușor și la 5 minute, și prețul ridicat, cauzat de costurile mari ale motoarelor cu turație mică și cuplu mare. În cazul în care doriți însă un suc de calitate superioară care să aibă nu doar un gust mai bun, ci și o valoare nutritivă ridicată, aceasta este cea mai bună decizie.
În cazul în care nu sunteți interesați de stoarcerea fructelor, pe piață există și câteva modele specializate pentru extragerea uleiului din semințele de floarea soarelui, din boabele de soia, din alune, nuci și altele similare. Acestea folosesc același sistem de presare la rece, însă melcul este fabricat în general din inox pentru a rezista durității sporite a materiei stoarse și are o formă ușor diferită. Un exemplu ar fi de pildă Gorejne OP650W, o presă de ulei din gama superioară care este oferit la un preț de 1700 lei.
Dacă nu sunteți dispuși să cheltuiți atât de mult pentru un storcător bun, există mereu varianta modelelor manuale. Necesitând efort fizic deoarece trebuie să învârtiți manivela pentru acționare, acestea folosesc același sistem eficient de extragere și pot fi o opțiune utilă dacă nu preparați mult suc deodată.
O variantă mai rară a storcătorului cu presare la rece, modelul cu cilindri dubli seamănă mult cu un concasor industrial. Cei doi cilindri se rotesc în direcții opuse și au șanțuri care toacă, presează și storc tot ce puneți între ei, acest model fiind mai eficient decât cel cu melc simplu și fiind capabil să extragă chiar și uleiuri din nuci, alune sau semințe. Tehnologia este însă scumpă, prețurile unui astfel de storcător începând de la 2000 lei și urcând mult în sus, și de aceea este și mai rar folosită. Un exemplu ar fi Angel Juicer, un model de lux cu un preț pe măsură: 7000 de lei.
La ce trebuie să vă uitați atunci când alegeți un storcător pentru fructe
Dacă te-ai hotărât pentru o anumită tehnologie, ar trebui să verifici și celelalte caracteristici ale potențialelor produse pentru a alege modelul cel mai potrivit.
Puterea motorului: deoarece un motor prea puternic aduce cu sine și o degajare prea mare de căldură, storcătoarele de fructe sunt acele aparate electrocasnice atipice la care puterea mică este recomandată. În cazul modelelor centrifugale, încercați să alegeți ceva cu o putere în jurul a 800W, în timp ce pentru modelele cu presare la rece este recomandată o putere de cel mult 200 de wați.
Sistemul de protecție a motorului: fibrele dure pot bloca mecanismul de stoarcere de tip melc, de aceea modelele mai avansate includ un senzor care oprește motorul în cazul în care tensiunea din ax devine prea mare și, eventual, un buton special pentru deblocare prin inversarea sensului de rotație. Modelele superioare includ uneori un sistem complet automatizat care inversează sensul de rotație pentru deblocare și apoi revine la modul normal de lucru fără nici o intervenție manuală.
Treptele de viteze: în cazul în care v-ați decis pentru un model centrifugal, numărul de trepte vă permit alegerea unor viteze mai mici care sunt suficiente pentru fructele zemoase precum citricele fără să încălzească sucul prea mult. Unele modele oferă chiar și cinci sau mai multe trepte de viteză. În cazul modelelor cu presare la rece, o treaptă este suficientă, cele cu două trepte sau mai multe fiind utile doar în cazul în care stoarceți materii dure.
Capacitatea și forma vaselor: în cazul în care preparați suc pentru mai multe zile sau pentru mai multe persoane, fiți atent la capacitate. Unele modele oferă vase mici de numai 0,3 litri, dar altele pot ajunge și la 1,5 sau chiar 2 litri. De asemenea, puteți alege și tipul de vas pentru resturi: cele încorporate fac storcătorul mai compact, însă cele externe sunt mai ușor de spălat și nu necesită curățarea atât de deasă a întregului aparat.
Sistemul de filtrare: pe lângă sita principală, unele modele oferă un sistem de filtrare suplimentar care poate fi ajustat sau schimbat și care permite alegerea cantității de pulpă tocată care este păstrată în suc.
Dimensiunea gurii de alimentare: tăierea excesivă a fructelor sau legumelor înainte de stoarcere înseamnă suc pierdut, deci alegeți modelele care au un tub de alimentare cu diametru generos de 70 de milimetri sau mai mult.
Întreținerea ușoară: deoarece storcătoarele acumulează ușor o cantitate impresionantă de resturi, acestea trebuie spălate des. De aceea, este recomandat să verificați pe site-ul producătorului modul de demontare și să alegeți versiunea cea mai simplă de întreținut. Cu această ocazia puteți verifica eventual și posibilitatea spălării componentelor în mașina de spălat vase.
Calitatea materialelor de construcție: în cazul storcătoarelor centrifugale, alegeți modelele cu sită din inox și cuțite din inox sau ceramică. Modelele cu presare la rece folosesc de obicei site din oțel, caz în care ar trebui să verificați doar materialul din care este fabricat melcul și să optați tot pentru inox sau ceramică. Abia apoi, în funcție de preferințe și buget, trebuie să treceți la alegerea materialelor și designului carcasei exterioare.
Recomandări storcătoare de fructe
Star-Light SJB-150R: 239 lei.
Dacă doriți un storcător cu presare la rece accesibil, produsul Stra-Light oferă un melc cu o viteză de rotație de 55 de turații pe minut, un motor de numai 150W, sită din inox și un vas pentru suc cu o capacitate de 0,8 litri.
Tefal Infiny Juice: 525 lei.
Storcătorul cu presare la rece Tefal face parte din gama medie, acesta oferind două trepte de viteză, două site suplimentare cu densități diferite și un sistem foarte simplu de dezasamblare.
Panasonic MJ-L500SXE: 750 lei.
Un model cu presare la rece cu o capacitate foarte mare de 1,5 litri, produsul Panasonic oferă un melc vertical cu o turație de 45 de rotații pe minut, un motor silențios cu o putere de numai 150W, un sistem automat pentru curățarea sitei și o carcasă compactă.
Oursson JM7002: 975 lei.
Un model cu presare la rece din gama superioară, storcătorul de la Oursson oferă un melc vertical cu 60 de turații pe minut fabricat din materiale compozite, un motor silențios și sistem ajustabil de filtrare.
Pentru o listă mult mai mare de recomandări de storcătoare de fructe își recomandăm să vizitezi acestă pagină.
Concluzii
Amatorii de sucuri proaspete naturale au la dispoziție o gamă largă de storcătoare, însă nu toate tehnologiile disponibile pe piață sunt optime sau accesibile din punct de vedere al prețului. Sperăm că ghidul nostru de cumpărături v-a clarificat diferențele dintre diferitele tehnici de stoarcere a fructelor și legumelor suficient de bine pentru a vă permite să faceți o alegere cu un raport optim între preț și performanță.
Pentru alegerea altor aparate electrocasnice utile, puteți consulta și ghidurile noastre pentru roboți de bucătărie, cafetiere sau espressoare. Pe partea de aparate de gătit mai avem articole si despre aparate de gătit sănătos cu aburi, mixere de bucătărie, blendere verticale și cu bol, mașini de făcut pâine, mini cuptoare electrice și sandwich makere.
Alexandru Toma
7 martie 2018 la 23:57
Părerea mea e ca centrifuga trebuie sa fie cilindrica, cum e la mașină de spălat, și, în plus, se mai poate adăuga o sita de plastic, dacă vrem sa avem suc cu cât mai putina pulpă.Tot ce are tehnica actuala, în materie de sucuri, nu se poate compara cu mașinile bulgărești Nectar.